imigranți. Sursa foto: Arhiva EvZ
Din cuprinsul articolului
Termenul anti-imigrație capătă o nouă greutate în Europa odată cu schimbarea direcției politice în Germania. Sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, Berlinul renunță la rolul de mediator și adoptă o poziție fermă alături de cele mai dure guverne europene în ceea ce privește politicile migratorii, potrivit Politico.
Această schimbare semnalează o reconfigurare semnificativă a echilibrului de putere în cadrul Uniunii Europene, marcând o tranziție de la moderație la susținerea deschisă a unor măsuri restrictive.
Germania îmbrățișează o viziune anti-imigrație europeană
Schimbarea de paradigmă din Germania a fost evidențiată recent într-un gest simbolic: ministrul de interne Alexander Dobrindt a reunit miniștri cu viziuni dure asupra migrației din Austria, Polonia și Danemarca pe vârful Zugspitze, cel mai înalt punct al Germaniei. “Nu mai suntem în frână, suntem parte a forței motrice europene”, a declarat Dobrindt. Noua orientare a Berlinului a fost salutată de liderii UE, inclusiv de comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, care a subliniat că implicarea Germaniei poate accelera implementarea măsurilor convenite la nivel comunitar.
Până de curând, Germania era percepută ca unul dintre puținii actori majori care susțineau principiile sistemului de azil postbelic. Acum, guvernul Merz se aliniază pozițiilor mai dure, susținând inclusiv ideea procesării cererilor de azil în afara Uniunii Europene și deportarea migranților în țări terțe, pe modelul experimentat de Marea Britanie.
Planuri controversate și reacții amestecate
Deși numărul solicitanților de azil din Europa este în scădere comparativ cu anii precedenți, presiunea politică internă — în special ascensiunea partidului Alternativa pentru Germania (AfD) — a determinat guvernul să adopte o serie de măsuri stricte. Printre acestea se numără suspendarea reunificării familiale pentru zeci de mii de migranți și blocarea programului de relocare pentru cetățeni afgani vulnerabili.
Friedrich Merz Sursa foto: X
Cu toate acestea, unitatea coaliției Merz este pusă la încercare. Partenerii social-democrați (SPD) și-au exprimat deja rezervele privind direcția politicilor migratorii, în special măsurile de întărire a controalelor la frontieră și redefinirea listelor de „țări sigure”. SPD ar putea refuza adoptarea unor măsuri suplimentare, inclusiv eliminarea asistenței juridice gratuite pentru migranții aflați în procedură de expulzare.
Consecințele noii politici anti-imigrație pentru Europa
Prin renunțarea la poziția de echilibru, Germania își asumă un rol central în redesenarea normelor europene privind migrația.
Acest lucru modifică balanța internă a Uniunii, favorizând guvernele din nordul și centrul continentului, în detrimentul celor din sud, precum Grecia și Italia, care solicită sprijin sporit. Summitul de pe Zugspitze, unde liderii sudici au fost absenți, reflectă noul model de alianțe regionale în formare.
Pe termen mediu, se anticipează că această realiniere va duce la implementarea mai rapidă a reformei europene a azilului, însă cu riscul accentuării tensiunilor între statele membre. Dacă Germania va continua să susțină măsuri precum externalizarea procesării azilului sau deportări extinse, poziția sa în UE s-ar putea consolida ca pivot al unei noi ortodoxii anti-imigrație.
