sursa: captura YouTube Furtuna sahariană a făcut deja ravagii în România. Din cauza vântului puternic, copacii au fost distruși și acoperișurile au fost smulse. Cele mai mari pagube sunt în Iași.
Un vânt saharian a făcut ravagii în Iași și a provocat numeroase pagube. Rafalele de furtună au trântit la pământ mai mulți copaci, au smuls acoperișurile de pe case și au dărâmat mai multe panouri publicitare din oraș. Din cauza furtunii sahariene, românii s-au ascuns în case.
Pompierii și echipajele de prim ajutor au intervenit rapid pentru eliberarea șoselelor și pentru a preveni și alte pagube. Fizicienii au declarat că furtuna sahariană a apărut din cauza secetei și că va face ravagii în mai multe județe, potrivit Realitatea.
Furtuna sahariană a venit în România
Furtuna sahariană și-a făcut simțită prezența și anii trecuți. Un fizician a declarat că acest vânt saharian este un bun fertilizant al solului și util/hrană pentru fauna acvatică dar contribuie în aer la poluare. El a mai spus că există părți bune, dar că sunt mult prea puține.
„Praful ridicat în aer perturbă dinamica norilor și a precipitațiilor. Uneori, în condiții date, temperează fenomenele meteo, adică devin mai blânde. Exemplul tipic este al uraganelor din nordul Oceanului Atlantic, reduse sau inhibate atunci când acolo ajung asemenea nori de praf. Praful conține particule micrometrice. În aer pot perturba transportul aerian. Redepuse la sol, pot perturba serios eficiența energetică a panourilor solare. Stratul opac va diminua intensitatea radiației ce ajunge pe panouri. Praful are și un efect vital pentru viața plantelor din sol, din mări și oceane.
Conținutul mare de fier și fosfor asigură hrana acestor plante. Cele din apă, fitoplanctonul, reprezintă rezervorul principal de oxigen pentru noi toți, pentru toate viețuitoarele. Este așadar un bun fertilizant al solului și util/hrană pentru fauna acvatică dar contribuie în aer la poluare, produce o reducere a radiației solare care ajunge la sol, modifică caracteristicile aerosolilor (modificări fizico-chimice, adică pot induce modificări în varii procese meteorologice), încălzește gheața (topindu-se mai repede sub radiația solară) și, mai important, în drumul lor lung prin aer, poate culege agenți patogeni (ciuperci, bacterii, etc- provenite de la resturi de animale, vegetație, etc ) sau particule nocive ce sunt culese din zonele din Sahara unde cu ani în urmă au fost făcute teste complexe”, a scris, pe Facebook, fizicianul Silviu Gurlui.
Recomandările noastre
