Funcționarii publici vor fi instruiți să folosească inteligența artificială. Anunțul făcut de Oana Gheorghiu
- Bianca Ion
- 6 martie 2026, 17:48
Oana Gheorghiu. Sursa foto: Facebook - Funcționarii publici vor fi instruiți să folosească inteligența artificială
- Guvernul vrea să creeze o cultură a serviciilor publice digitale
- Guvern vrea implementarea principiului „o singură dată”
- Cum va fi implementată inteligența artificială în instituțiile publice
- Platforma „Fără hârtie”, instrument pentru reducerea birocrației
Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că autoritățile pregătesc funcționarii publici pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, într-un demers care vizează modernizarea administrației și simplificarea proceselor birocratice.
Funcționarii publici vor fi instruiți să folosească inteligența artificială
Vicepremierul a precizat că angajații din administrația publică vor participa la programe de pregătire dedicate inteligenței artificiale. Scopul acestor sesiuni este ca funcționarii să înțeleagă atât avantajele, cât și riscurile utilizării acestei tehnologii în procesele de luare a deciziilor care îi privesc pe cetățeni.
„România nu este un lider digital, nu încă, avem sisteme vechi, avem instituții fragmentate, decenii de procese construite mai degrabă pentru confortul statului decât pentru cel al cetățenilor. O spun ca pe un punct de start pentru ce facem acum. Apăsăm butonul de restart, iar fundația pentru asta este infrastructura”, a declarat ea, în cadrul AI & Big Data Conference – Regional AI Valley, organizată de AmCham România, AmCham Moldova și AmCham Ucraina, alături de ANIS România, ATIC Moldova și IT Ukraine Association.
Vicepremierul a explicat că dezvoltarea cloudului guvernamental ar urma să permită schimbul de informații între instituții, nu între ghișee, iar în prezent autoritățile încearcă să rezolve blocajele existente în sistem.
Guvernul vrea să creeze o cultură a serviciilor publice digitale
Pe lângă dezvoltarea infrastructurii tehnologice, oficialul susține că statul urmărește și formarea unei noi culturi administrative, orientate spre servicii digitale pentru cetățeni.
„În curând, trainingul național va fi implementat, pentru a înțelege AI, beneficiile sale, riscurile sale când va fi aplicat pentru decizii sensibile pentru cetățeni. Avem nevoie să stabilim reguli înainte să scalăm utilizarea AI”, declară ea.
Oana Gheorghiu a mai spus că este nevoie de transparență în procesul de digitalizare, motiv pentru care Guvernul a lansat platforma „Fără hârtie”, care a primit peste 1.000 de rapoarte în primele 24 de ore de la lansare.
„Nu este o poveste de succes, este un diagnostic, care ne arată că avem multă muncă de făcut în următoarele luni și ne dă o hartă. Viziunea este clară, avem nevoie să construim o administrație modenă centrată pe cetățeni, aliniată cu cadrul european digital”, a spus ea.

Inteligenta artificiala. Sursă foto: Freepik
Guvern vrea implementarea principiului „o singură dată”
Vicepremierul a subliniat că una dintre direcțiile urmărite de Guvern este implementarea principiului „o singură dată”, astfel încât cetățenii să nu mai fie obligați să furnizeze aceleași date de mai multe ori către instituții diferite.
În același timp, autoritățile lucrează și la îmbunătățirea compatibilității sistemelor informatice la nivel transfrontalier.
„Va trebui să stabilim un singur punct de contact pentru cetățeni și afaceri”, spune ea.
Cum va fi implementată inteligența artificială în instituțiile publice
Oficialul a mai afirmat că strategia guvernamentală urmărește combinarea utilizării inteligenței artificiale cu reforme administrative mai ample, astfel încât instituțiile publice să fie evaluate nu doar după proceduri, ci și după rezultate.
În opinia sa, tehnologia ar putea avea cel mai mare impact în simplificarea procedurilor și eliminarea etapelor inutile din administrație. „Acestea sunt problemele care afectează cetățenii și afacerile în fiecare zi și costă bani reali și timp real”, completează ea.
Vicepremierul consideră, de asemenea, că România, Republica Moldova și Ucraina se află în etape diferite ale transformării digitale, dar pot coopera pentru a avansa în acest domeniu. „Cred că împreună putem avea un coridor AI pentru a pune cele trei țări într-o situație bună în Europa”, afirmă ea.
Platforma „Fără hârtie”, instrument pentru reducerea birocrației
În urmă cu câteva zile, Guvernul a lansat platforma online „Fără hârtie”, prin care cetățenii sunt invitați să semnaleze procedurile administrative dificile sau inutile. Inițiativa urmărește implicarea publicului într-un proces de reducere a birocrației și de digitalizare a serviciilor publice. Potrivit unui comunicat al Guvernului, prin intermediul platformei disponibile la adresa fara-hartie.gov.ro, cetățenii, companiile și funcționarii publici pot transmite sesizări legate de problemele întâlnite în administrație, precum birocrația excesivă, procedurile complicate, solicitările redundante de documente sau lipsa digitalizării serviciilor.
„Informațiile primite de la cetățeni sunt colectate standardizat, astfel încât impactul lor să fie evaluat obiectiv, ca timp, costuri și număr de persoane afectate. „Toate reclamațiile care respectă criteriile platformei sunt publicate transparent. Ele pot fi consultate de public în funcție de instituții, tip de problemă și localitate. Platforma permite identificarea problemelor recurente și agregarea acestora la nivel sistemic”, se menționează în comunicat.
La fiecare 30 de zile, Guvernul centralizează zece dintre cele mai frecvente probleme semnalate și le transmite spre analiză instituțiilor competente, prin intermediul Comitetului pentru e-guvernare și reducerea birocrației (CERB). Selectarea acestora se face în funcție de frecvența sesizărilor, impactul asupra cetățenilor și tipul soluției necesare, administrativă sau legislativă. Problemele care țin de practici administrative sunt transmise direct instituțiilor responsabile pentru a fi corectate, iar evoluția soluționării lor este monitorizată public pe platformă.
În situațiile în care sunt necesare modificări legislative, soluțiile sunt discutate în cadrul grupurilor de lucru ale Consorțiului Consultativ al CERB, din care fac parte reprezentanți ai mediului asociativ, ai cetățenilor și ai mediului de afaceri.