Franța onorează memoria soldaților români, prizonieri de război, morţi pe teritoriul ei între 1916 şi 1918. SĂ NE READUCEM AMINTE
Editura Evenimentul si Capital

Franța onorează memoria soldaților români, prizonieri de război, morţi pe teritoriul ei între 1916 şi 1918. SĂ NE READUCEM AMINTE

Autor: | | 1 Comentarii | 2397 Vizualizari


Vezi galeria foto:

Acum o sută de ani, Națiunea Română purta "Războiul pentru Reîntregirea Neamului" Motto: "Pe aici nu se trece!" Era strigătul Ostaşilor Români în luptele corp la corp cu baioneta în mână, contra Armatei Germane, care după ce ocupase Transilvania, încerca să rupă rezistenţa română din Munții Răsăriteni. La Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, Bicaz... în vara anului 1917.

De ce să ne readucem aminte?

Pe baza documentelor studiate şi a mărturiilor de fapte autentice, trăite şi transmise copiiilor săi şi elevilor din Şcolile de dinainte de 1948, de către propria noastră familie, vom încerca să dăm răspuns la această întrebare pe care se pare că unii locuitori din România de astăzi şi-o pun.

Prima datorie a unei Națiuni- demnă de acest nume- fața de Părinții săi este Readucerea lor Aminte.

În toate timpurile, pe toate continentele, de la apariția omului pe pământ şi pană în ziua de astăzi, în toate societățile de la cele mai rudimentar organizate şi până la cele care au ajuns la cea mai înaltă formă de organizare din zilele noastre şi la cele mai rafinate forme de cultură, artă, ştiință, tehnică şi civilizație, există Memoria Trecutului.

Urmele şi Amintirea lui se păstrează, se transmit generațiilor viitoare, se onorează şi se comemorează.

"Trecutul este'n mine şi eu sunt în Trecut,

Precum trăieşte Cerul în Marea ce-l respiră" ,

ne mărturiseşte Principele Poeziei Române, Mihail Eminescu.

Comemorări ale "Marelui Război" în Franța

Marele Război a durat 4 ani. Comemorările lui vor dura şi ele tot atât.

În Franța ele au început în anul 2014. Ele vor continua pas cu pas- în ordinea cronologică a evenimentelor de acum 100 de ani şi se vor termina, o putem presupune, cu reamintirea Tratatelor de Pace, încheiate între 1919 şi 1920 de care depind şi astăzi interesele vitale ale României, în cel mai înalt grad.

Interese care necesită să fie azi, ca şi acum 100 de ani, apărate cu aceaşi convingere şi vigoare.

Amploarea comemorărilor Marelui Război la care România a luat parte în calitate de aliat al "Entante"- ei, este considerabilă. ("Entante" = înseamnă Alianţă sau "Înțelegerea", între Franța, Anglia şi Rusia ţaristă).

Gravitatea comemorărilor este la fel. Ea se exprimă prin:

- publicarea de studii istorice monumentale;

-culegeri de amintiri, memorii, însemnări zilnice scrise de Ostaşi pe front, fotografii, desene, scrisori, mărturii oculare;

-organizarea de către profesori de excursii la "Locurile de Memorie", unde s-au desfaşurat lupte de tranşee, lupte corp la corp cu baioneta în mână sau ciocniri de trupe (Verdun, Somme, Marne, etc.). Aici organizatorii țin conferințe pentru instruirea publicului de toate vârstele şi de toate categoriile sociale.

- organizarea de pelerinaje la "Locurile de Memorie": cimitire militare şi civile, unde soldații căzuți în lupte sunt îngropați;

-restaurarea monumentelor ridicate în Memoria Morților in "Marele Război".

De o sută de ani aceste morminte sunt restaurate şi îngrijite de locuitorii comunii şi de autoritățile locale. În mai multe cimitire militare şi civile din Franța (şi de asemeni din Italia şi Germania), se află sepulturile a mii de Soldați Români, prizonieri de război, care au fost internați şi au decedat în lagărele germane din regiunile ocupate de Armata Germană din nordul şi estul Franței, între 1916 -1918.

Franța onorează Memoria Soldaților Români, prizonieri de război, morţi pe teritoriul ei în anii 1916 - 1918

În cursul Războiului pentru Reîntregirea Neamului , purtat de România, ca aliat al Franței, în contextul Marelui Război, un mare numar de Soldați Români au fost făcuți prizonieri de Armatele Germane, care împreună cu aliații lor au intrat în 1916 în România din vest şi din sud şi au încercuit Armata Română, singură şi izolată în fața lor.

Ministerul Apărării Franceze certifică "un numar de 80.000 de prizonieri români între august 1916 şi 1 februarie 1917, din care 43.000 au fost înghesuiți în lagăre din Germania". Mulţi alţii au fost transferați pe frontul de vest şi cel italian şi siliţi să facă "munci de ocnaşi în condiţii abominabile".

Alții sunt trimişi în Franța ocupată "ei sunt înghesuiți în vagoane ferecate, cu deschideri acoperite de sârmă ghimpată. Torturați de foame şi de sete, muribunzi, ei mor înainte de a ajunge la destinație. Supraviețuitorii sunt transferați sub comanda germană la câmp, în uzine, în mine, unde lucrează în condiții de viaţă teribile. Gărzile Germane îi lovesc fără încetare şi uneori le scurtează calvarul cu un glonte sau o lovitură de baionetă."

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate