Franța înregistrează cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani la testele PISA. Reacții dure pe scena politică

Franța înregistrează cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani la testele PISA. Reacții dure pe scena politicăElevi. Sursa foto: AI

Rezultatele clasamentului PISA au fost date publicității marți, indicând cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani pentru Franța. Momentul publicării studiului, realizat o dată la trei ani, pică strategic cu doar șapte luni înaintea alegerilor prezidențiale, transformând performanțele elevilor într-o temă centrală de dezbatere politică și polemici aprinse, conform Le Figaro.

Franța înregistrează cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani la testele PISA. Reacții dure pe scena politică

Rezultatele dezvăluite plasează Franța pe locul 34 la matematică și pe locul 28 la înțelegerea textului. Datele arată o tendință globală de scădere a abilităților de citire și înțelegere.

Deși Franța rămâne în jurul mediei OCDE, nivelul său este într-un declin continuu. Comparativ cu ediția din 2022, scorurile au scăzut cu 4 puncte la științe, cu 18 puncte la înțelegerea textului scris și cu 16 puncte la matematică.

Explicațiile Ministerului Educației Naționale

Miniștrul educației naționale din Franța, Édouard Geffray, a reacționat marți într-un interviu acordat publicației Le Monde, descriind datele ca fiind îngrijorătoare, dar previzibile.

„Dacă rezultatele sunt stabile la ştiinţe, ele sunt în scădere la înţelegerea textului scris, atât în Franţa, cât şi în restul ţărilor din OCDE. La matematică, rezultatele noastre, aflate în scădere, adâncesc decalajul faţă de media OCDE. Este îngrijorător, dar, din păcate, nu este o surpriză”, a declarat el.

Oficialul crede că o redresare este posibilă pe termen lung, condiționată de aplicarea unor reforme profunde.

„Dacă vom reuşi să ducem la bun sfârşit atât proiectul privind pedagogia, cât şi pe cel privind autonomia instituţiilor de învăţământ, am putea reveni în fruntea clasamentului în 2033”, preconizează ministrul.

Geffray atrage atenția asupra factorilor externi, indicând rețelele sociale pe care le consideră „armă de distrugere intelectuală în masă”, precum și scăderea implicării părinților în educație. La nivel național, acesta critică obiectivele neclare din ciclul gimnazial, care ar trebui să devină prioritatea centrală a următorului mandat prezidențial.

sursa: Facebook

Scena politică reacționează: propunerile candidaților la prezidențiale

Rezultatele PISA au provocat o rundă de reacții dure din partea liderilor politici din Franța.

Prim-secretarul Partidului Socialist, Olivier Faure, consideră datele un semnal de alarmă și propune limitarea numărului de elevi la 19 pe clasă, precum și transformarea abandonului școlar într-o prioritate absolută, alături de reconstrucția medicinei școlare.

Fostul ministru al educației, Gabriel Attal, din partea partidului Renaissance, numește rezultatele alarmante și promite că domeniul educației va fi prima sa prioritate, axată pe ridicarea nivelului, respectarea autorității profesorilor și asigurarea stării de bine a elevilor.

Reacțiile din opoziție nu s-au lăsat așteptate. Deputatul Paul Vannier, din partea formațiunii de extremă stânga Insoumis, l-a atacat direct pe fostul ministru: „Distrugătorul învăţământului naţional în faţa consecinţelor politicii sale”, a comentat el acid, promițând că în 2027 va reconstrui școala publică.

Cutremur pentru toată țara

În tabăra de dreapta, Bruno Retailleau (Les Républicains) susține că este nevoie de o revoluție culturală în educație. El dorește eliminarea sistemului de gimnaziu unic și a hărții școlare, majorarea salariilor cadrelor didactice și crearea a 1.000 de instituții publice inovatoare până în 2032.

Liderul Rassemblement National, Jordan Bardella, descrie situația ca fiind un cutremur pentru țară. Propunerile sale includ introducerea metodei silabice stricte pentru învățarea citirii, accentul pe cunoștințele fundamentale, restabilirea disciplinei și o formare consolidată a profesorilor.