Spumă de raţă cu kirch, Pate ţărănesc cu piper roz, Paul Mas Vignobles Cabernet Merlot, Chardonnay, Terina de gâscă cu piper sarawak, Foie gras, şampanie, Pachet Etincelles Maxim (395 lei/ buc.), Pachet guormandes (445 lei/ buc.), Cutii ciocolată Vichy şi Petite Poucets, La fete de printemps (2.352 lei/buc.), Rouge Maxim (361 lei/buc.), Paris Douceurs Maxim (161 lei/buc.), Pachet Creaţie: Terina de Gascogne, Teriné de raţă cu piper verde, ciocolată cu lapte şi alune caramelizate, Oeuf Maxim Rouge, Vin roşu Contesse du Bary Merlot, Vin de Pays – sudul Franţei (213 lei/pachet), erau specialităţile care se achiziţionau pentru cabinetul preşedintelui Directoratului Fondului Român de Contragarantare, Ioan Hidegcuti, consemnează Curtea de Conturi în Raportul pentru perioada 2011- 2013. Prejudiciul constatat se ridică la 48.237 lei. Cu plata meselor de protocol, curelelor, geanţilor, parfumurilor şi unei cravate statul a fost păgubit cu fix 128.947 lei şi 81 de bani.


Definiţia Protocolului dată de FRC

În contestaţia depusă la Curte, în 20 mai 2014, Fondul se apără, precizând: „În înţelesul literaturii de specialitate economico-financiară şi DEX prin afacere se înţelege activitatea legală din domeniul agricol, industrial, financiar etc. desfăşurată în scopul obţinerii de profit. Sunt considerate cheltuieli de protocol acordarea unor cadouri, trataţii şi mese de protocol în scopul afacerii, cum ar fi: masa servită sau/ şi cheltuielile efectuate în favoarea unui participant la capitalul social (asociat, acţionar, administrator) sau partenerilor de afaceri, bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol în scopul stimulării activităţii etc.

Este foarte important de subliniat, totodată, că nu există reglementări juridice exprese care să precizeze sau să restricţioneze modul în care societăţile comerciale (şi cu atât mai mult cele organizate ca instituţii financiare specializate cum este FRC) alocă fondurile destinate cheltuielilor de protocol (bareme, numărul de persoane, identitatea participanţilor şi calitatea acestora, tipul sau sortimentul de produse sau servicii etc.), aşa cum, spre exemplu, există în cazul instituţiilor publice”.


FRC SA prin convenții încheiate, cu fondurile de garantare, a mandatat în totalitate și a împuternicit fondurile de garantare să îndeplinescă unicul obiect de activitate, respectiv a mandatat fondurilor de garantare activitatea de contragarantare a garanțiilor acordate IMM-urilor, în condițiile în care, această societate a fost înființată, tocmai în vederea realizării acestei activități de contragarantare, arată Raportul Curții de Conturi


Comisia de soluţionare a contestaţiilor a Curţii de Conturi nu a fost deloc impresionată de definiţia Fon-dului, menţinând soluţia controlorilor.

Servicii medicale, spray şi gel intim

Pentru sănătatea pesonalului, Fondul a făcut cheltuieli fără bază legală de 225.204 lei. Din această sumă, o treime s-a dus pe abonamente de servicii medicale pentru membrii Directoratului. Aceştia şi preşedintele beneficiau de asigurare medicală, asistenţă şi tratament şi/sau intervenţii de specialitate într-un plafon de 10.000 euro/an. În 2012-2013, Ioan Hidegcuti a fost „bolnav” de 45.980 lei, iar membrii Directoratului Vasile Coman şi Elena Kleininger de 14.768, respectiv 12.704 lei. Din banii ăştia au făcut şi acupunctură. O sumă mică, e drept, a fost alocată pentru suplimente şi produse naturiste (bio) între care şi Glizigen – spray şi gel intim, care, potrivit producătorului, este „o soluţie fiziologică suavă şi naturală de îngrijire şi menţinere a igienei intime feminine”.

Prime da, muncă ba

Ocupaţi până peste cap cu protocoalele şi să se menţină în formă, cei de la FRC nu prea mai aveau timp de muncă. Aşa că şi-au delegat atribuţiunile, dar şi-au păstrat primele, după cum constată Curtea de Conturi: „Acordarea premiilor pentru realizări profesionale în sumă de 1.722.022 lei, din care: premii pentru realizări profesionale acordate membrilor Directoratului în cunatum de 454.280 lei şi premii pentru realizări profesionale acordate salariaţilor FRC SA în cunatum de 1.267.742 lei s-a efectuat, în condiţiile în care, acordarea contragaranţiilor, respectiv unicul obiect de activitate al FRC SA, a fost mandatat către fondurile de garantare”.

Nunţi şi înmormântări să fie

Instituţia condusă de Hidegcuti nu s-a zgârcit nici când a fost vorba de evenimente de familie. Ajutoare băneşti de 52.890 lei au fost acordate salariaţilor, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, după cum urmează: 37.798 (între 5800 şi 11.000 lei) unui număr de cinci angajaţi pentru căsătoria beneficiarului ori a unui copil al acestuia; 15.092, din care jumătate i-a încasat preşedintele Directoratului când i-a murit fratele, care nu avea dreptul nefiind salariat, ci îşi exercita funcţia în baza unui contract de mandate. Restul de bani a mers pentru decesul mamei unui angajat, fără a exista acte doveditoare că tristul eveniment s-a produs.

Hidegcuti, mereu la butoane

Între 1991 şi 1993, Ioan Hidegcuti a fost director general în Ministerul Culturii. Apoi a preluat managementul RA-APPS până în 1997. După care a activat în domeniul privat, întorcându-se în serviciul public în 2001 ca secretar general al Ministerului Culturii. După 2005 se duce în sectorul particular, în 2009 devenind consilier superior, apoi secretar general în Ministerul pentru IMM, Comerţ şi Mediul de Afaceri, pentru ca la sfârşitul aceluiaşi an să preia funcţia de Preşedinte al Directoratului Fondului Român de Contragarantare. De aici a fost îndepărtat în 2013, în urma unui Raport devastator al Corpului de Control al premierului Victor Ponta.

Prejudiciu de 28,26 milioane lei, reclamat la DNA

Doar pentru infracţiunea de abuz în serviciu Curtea de Conturi a întocmit o sesizare către DNA privind un prejudiciu de 28,26 milioane lei la SC Fondul Român de Contragarantare SA, se arată într-o notă a Departamentului Juridic al Curţii de Conturi din 2016.

Însă în Raportul pentru 2011-2003 se descriu mult mai multe încălcări ale legii. Cum ar fi că Fondul de Contragarantare nu a respectat prevederile legale privind desfăşurarea activităţii de contragarantare.

„FRC SA, prin convenţii încheiate cu fondurile de garantare, a mandatat în totalitate şi a împuternicit fondurile de garantare să îndeplinescă unicul obiect de activitate, respectiv a mandatat fondurilor de garantare activitatea de contragarantare a garanţiilor acordate IMM-urilor, în condiţiile în care, această societate a fost înfiinţată, tocmai în vederea realizării acestei activităţi de contragarantare”, s-a descoperit la control.

Contragaranţii pentru IMM-uri aflate în executare silită

Între 2011 şi 2013 au fost emise 18.808 contragaranţii, pentru care SC FRC SA a încasat comisioane de contragarantare în valoare de 7.941 mii lei. „Totodată, ca urmare a neachitării creditelor acordate de diverse instituţii bancare unor persoane juridice (IMM-uri), credite pentru care SC FRC SA a contragarantat rambursarea acestora, s-a înregistrat şi executat un număr de 172 de cereri de plată pentru care s-au efectuat plăţi în sumă totală de 24.729 mii lei şi s-au înregistrat debite de aceeaşi valoare, din care SC FRC SA a recuperat numai suma de 408 mii lei, rămânând de recuperat suma de 24.320 mii lei, pentru care nu au fost luate măsuri de recuperare în condiţiile legii”, arată raportul Curţii.


FRC, ai căror acționari sunt statul român prin Ministerul Finanțelor Publice (68%) și Fundația Post-Privatizare (32%), are ca obiect unic de activitate contragarantarea garanțiilor acordate de fondurile de garantare, persoane juridice române, pentru credite și alte instrumente de finanțare obținute de IMM de la instituțiile de credit și alte instituții financiare nebancare, autorizate potrivit legii.


Mai mult, instituţia condusă de Hidegcuti a acceptat acordarea de contragaranţii în sumă de 56.462 mii lei şi de 479 mii euro, unor IMMuri (în 210 cazuri) care nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate, în sensul că la momentul acordării contragaranţiei se aflau în procedură de executare silită.

Monitorizarea costă

Totodată, Curtea de Conturi a constatat că au fost majorate nejustificat cheltuielile de exploatare, cu suma de 117 mii lei, reprezentând servicii de monitorizare flux de ştiri, în condiţiile în care angajaţi ai FRC aveau această atribuţie stabilită prin Regulamentul de organizare şi funcţionare.

Decizia Curţii de Conturi a fost contestată în întregime la Curtea de Apel Bucureşti de către Fond. În litigiu, Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului a formulat cerere de intervenţie în favoarea FRC, în virtutea calităţii de acţionar – reprezentant al Statului în perioada vizată de controlul Curţii de Conturi.

Te-ar putea interesa și: