Invazia Rusiei în Ucraina a fost catalogată, încă din prima zi de război, drept o încălcare flagrantă și gravă a drepturilor internaționale. Având în vedere amenințările lansate de Vladimir Putin cu privire la implicarea NATO, statele membre pregătesc o întărire militară la flancului estic. România își ia propriile măsuri, iar Florin Cîțu anunță un angajament de alocare a unui buget pentru apărare de 2,5% din PIB.

Un angajament politic pentru creșterea bugetului pentru apărare a fost anunțat marți de către Florin Cîțu, președintele Senatului. Un document a fost făcut public cu privire la acest angajament, în care se vorbește despre alocarea a 2,5% din PIB pentru apărare. Oficialii anunță că se vor lua mai multe măsuri de creștere și consolidare a rezilienței naționale.

Rusia pare să nu țină cont de nimic în contextul războiului din Ucraina, nici măcar sancțiunile aplicate de Occident. Acțiunile lui Vladimir Putin arată intenția de a utiliza, din nou, forța militara de o manieră ilegală, incompatibilă cu prevederile Cartei ONU, urmărind reinstaurarea sferelor de influență și modificarea arhitecturii de securitate europeană și euroatlantică. Din păcate, războiul din Ucraina nu este unul doar de ordin militar. Mai multe clădiri civile au fost luate în țintă, iar oamenii mor în urma bombardamentelor care au loc zilnic. Pagubele umane cât și cele materiale sunt considerate inacceptabile.

Din 24 februarie, ziua în care armata rusă a pătruns pe teritoriul ucrainean, Europa și America de Nord se află împreună în fața celei mai grave crize de securitate din perioada postbelică. Statele membre NATO și-au arătat sprijinul pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce privește suveranitatea, independența și integritatea sa teritorială, precum și decizia suverană de a alege liber opțiunile de politică externă.

Cum afectează războiul din Ucraina statele de situate pe flancul estic

Acțiunile din Ucraina determină statele aflate la flancul estic să consolideze apărarea, în special în regiunile de la Marea Neagră, unde se află și România.

„Ne aflăm în prezent într-o situație care schimbă radical, pe termen mediu și lung, ecuația de securitate de la Marea Neagră și din vecinătatea Alianței Nord-Atlantice, afectând inclusiv statele vecine și partenere, cum ar fi Republica Moldova sau Georgia. România reiterează cu acest prilej sprijinul ferm pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Republicii Moldova și Georgiei”, este precizat în angajamentul de creștere a PIB-ului pentru apărare.

România este statul cu cea mai mare frontieră cu Ucraina, având deschidere și la Marea Neagră, zonă care a fost, de-a lungul ultimilor ani, punctul focal al intereselor militare ale Federației Ruse, fiind utilizată ca o platformă de proiectare a forței militare în regiune și dincolo de aceasta.

Având în vedere aceste aspecte, România urmărește să adopte, în următoarea perioadă, o serie de măsuri suplimentare pentru consolidarea consistentă a posturii de descurajare și apărare de pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră, pe termen mediu și lung.

„Facem parte din cea mai puternică Alianță politico-militară din istoria omenirii, o alianță pur defensivă, al cărei obiectiv central este și va rămâne să protejeze statele membre și să descurajeze eficient agresiunile împotriva lor.

Măsuri decisive precum cele enumerate și cele avute în vedere pentru viitor, pot fi luate doar în condițiile în care Alianța rămâne puternică, solidară și coezivă, inclusiv din punct de vedere al angajamentelor legate de alocările bugetare la nivel național”, mai este precizat în angajament.

România crește procentul alocat bugetului pentru apărare din PIB

Apărarea colectivă se bazează pe eforturile fiecărui aliat NATO, tocmai din acest motiv România caută să își asigure, la nivel național, securitatea și apărarea. Noile măsuri vor privi creșterea capacităților Armatei Române, modernizare, inovare și consolidarea acestora în mod programatic, strategic și consistent.

De asemenea, România a înțeles încă din 2014, când Rusia și-a anexat Crimeea ilegal, că apărarea teritoriilor „începe de acasă”. Astfel, la inițiativa Președintelui României, Klaus Iohannis, partidele politice parlamentare au convenit, în debutul anului 2015, ca bugetul pentru apărare al României să fie de 2% pentru cel puțin următorii 10 ani.

„Astfel, în contextul actual de securitate, este nevoie, din nou, de aliniere transpartinică pentru susținerea interesului național, prin susținerea de către toate forțele politice parlamentare responsabile din România a creșterii bugetului dedicat apărării la 2,5 % din PIB și menținerea acestuia la acest nivel atât cât va fi necesar, fără a exclude posibilitatea creșterii lui, după caz.

Această creștere reflectă conduita responsabilă a României de a acționa ca un Aliat angajat în apărarea valorilor și principiilor euroatlantice, de a susține o relație transatlantică puternică, permițând, totodată, dezvoltarea pe mai departe a forțelor armate române și crearea condițiilor pentru implementarea deciziilor NATO legate de apărarea întregului Flancul Estic, inclusiv prin creșterea prezenței Aliate în țara noastră și la Marea Neagră”, se prezintă în angajament.