Florian Coldea și Codruța Kovesi - două execuții prezidențiale. Asemănări și deosebiri. România lui Cristoiu

Florian Coldea și Codruța Kovesi - două execuții prezidențiale. Asemănări și deosebiri. România lui Cristoiu

Luni, 9 iulie 2018, Klaus Iohannis a semnat Decretul de revocare din funcție a Codruței Kovesi. Cu un an, dar ce spun eu, cu doar cîteva luni în urmă, un astfel de moment era de neconceput.

Dacă ai fi spus că nu peste mult timp, la începutul lui Cuptor, Slujirea, Neprețuita, Nefertiti, Zeița Anticorupției, cea despre care o unitate militară a Diviziei.

Presă scria, fără pic de jenă, că bea dimineața cafea cu lacrimile corupților, cea pentru care ambasadorul american la București juca într-un film publicitar rolul de lăutar gen Mîncați-aș! va pleca acasă le finele unui montaj literar artistic de un rar prost gust, mai mult ca sigur ai fi făcut semnul discret menit a sugera luatul razna. Coborîrea Suitei în copac în buruienișul de dedesubt era un moment greu de imaginat de mintea românească, mintea care, între noi fie vorba, nu-l vedea pe Nicolae Ceaușescu ieșind din TAB.

Codruța Kovesi a fost dată de-a dura din scaunul din care flutura națiunii cătușele, pe post de sceptru al puterii sale nemăsurate.

Ne puteți urmări și pe Google News

Și totuși, contrar așteptărilor, Dunărea curge tot către Mare, și nu invers, către Pădurea Neagră, frunzele sînt mai departe verzi din naștere și nu din supărare, iar pisicile, în călduri, miorlăie ca și pînă acum, nu s-au apucat să compună sonete.

Pentru ca umilința să fie completă, cei de la USR au invitato să se înscrie în partidul lor. Nu de alta, dar Cosette Chichirău are nevoie să-i țină cineva poșeta cît timp îi filmează pe PSD-iști cu telefonul mobil.

Sic transit gloria mundi!

Prin revocarea Codruței Kovesi se poate spune că a fost scos din joc al doilea stîlp al regimului Traian Băsescu. Primul a fost Florian Coldea, trecut pe linie moartă de Klaus Iohannis în 17 ianuarie 2017. Fiind vorba de cele două capete ale Binomului, de cuplul care a condus România ani întregi, e mai mult decît interesantă o comparare a poziției publice a lui Klaus Iohannis în fiecare dintre cele două cazuri.

9 iulie 2018, ora 10.

Purtătorul de cuvînt al Administrației prezidențiale, ivit la pupitrul instituției din Deal după o lungă absență, de începuse să ne fie dor de ea chiar și nouă, care am criticat-o pentru fudulia de a se crede chiar președintele României, dă citire unei Declarații de presă.

După ce ni se explică necesitatea de a semna Decretul de revocare prin necesitatea de a pune mai presus de orice Constituția și legile țării și se fac referiri de rutină la Decretul de revocare, Declarația se încheie astfel: „Președintele României, domnul Klaus Iohannis, subliniază că lupta împotriva corupției nu trebuie, în niciun caz, abandonată sau încetinită. Corupția afectează viața fiecărui cetățean și dezvoltarea României. Banul public nu poate fi folosit în interes personal sau de grup, iar deturnarea resurselor publice și blocarea luptei anticorupție se traduce prin lipsa de spitale, școli, autostrăzi, administrație publică eficientă.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, atrage atenția că, indiferent de numele procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, această instituție are obligația să-și continue activitatea în mod profesionist, la cel mai înalt nivel de performanță.”

17 ianuarie 2017, ora 18

Președintele României, Klaus Iohannis dă citire unei declarații de presă de la Palatul Cotroceni. Declarația debutează astfel:

„Tocmai am semnat cele două decrete care îl privesc pe generalul Coldea de la SRI. Este vorba despre eliberarea din funcție și trecerea în rezervă.” După care președintele face unele considerații despre relația dintre Servicii secrete și politică:

„În acest context, vreau să subliniez cîteva lucruri care mie mi se par foarte importante. Pentru ca serviciile secrete să își facă treaba bine și pentru ca politicienii să își facă treaba bine este important să trasăm cel puțin două linii roșii.

Una se referă la felul cum se relaționează serviciile secrete la politicieni, la politică. Sau, mai simplu spus, dacă e bine sau nu e bine ca serviciile secrete să se amestece în politică. Acest lucru trebuie foarte bine clarificat. Părerea mea e că nu este bine să fie lăsate serviciile secrete să se amestece în politică.

Cealaltă, a doua linie roșie, trebuie să definească cît de mult și cum se pot implica politicienii în treaba serviciilor secrete sau, în traducere liberă, cum e cu politizarea serviciilor secrete. După părerea mea, nici aceasta nu este bună.”

Urmează alte considerații dedicate controlului parlamentar, care trebuie să fie puternic, cu implicarea și a Opoziției, dar mai ales formularea necesității de a promova în Parlament o legislație modernă a serviciilor secrete. Codruța Kovesi și Florian Coldea au multe note comune:

1. Au fost amîndoi descoperiri ale lui Traian Băsescu, nu dintre cele mai nimerite.

2. Au alcătuit amîndoi Binomul SRIDNA, responsabil de ilegalitățile comise atît de SRI, cît și de DNA.

3. N-au demisionat după plecarea lui Traian Băsescu de la Cotroceni. S-au oferit cu arme și bagaje noului Stăpîn.

4. Au fost amîndoi dați afară din funcție prin semnătura finală a lui Klaus Iohannis.

Avînd în vedere aceste note comune, e mai mult decît interesant să comparăm felul în care s-a purtat președintele în fiecare dintre cele două cazuri. Așa cum se vede de mai sus:

1. În cazul lui Florian Coldea, președintele a ieșit în public pentru a anunța c-a semnat decretele de plecare din funcție. În cazul Codruței Kovesi, anunțul privind revocarea a fost făcut de purtătoarea de cuvînt a președintelui. Mulți, mai ales dintre smiorcăitorii la căderea Slujirii, au pus asta pe seama spaimei lui Klaus Iohannis de a nu-și asocia imaginea cu decapitarea Codruței Kovesi și prin asta de a nu-și micșora capitalul politic. Despre impactul revocării asupra capitalului politic al lui Klaus Iohannis s-au lansat multe considerații, toate dominate de teza că președintele a pierdut în favoarea lui Dacian Cioloș, deoarece iubitorii Codruței nu i-o vor ierta niciodată. S-a mers pînă acolo încît s-a profețit pierderea alegerilor de către Klaus Iohannis. O prostie din mai multe puncte de vedere:

a. Pînă la alegeri mai e vreun an și jumătate. Impactul revocării se va resorbi rapid. PSD va face suficiente prostii și aroganțe pentru ca președintele să-și recupereze capitalul politic asumînduși rolul de Opoziție la majoritatea parlamentară. Dacă într-adevăr a fost vorba de o pierdere cît de cît.

b. Klaus Iohannis a anunțat deja că va candida. Din acel moment, forțele anti- PSD au un candidat și încă unul bine plasat dacă ne gîndim că acesta e președintele în exercițiu. Desigur, în primul tur vor fi mai mulți candidați din partea Dreptei. Unul dintre aceștia va intra inevitabil în turul al doilea. Își imaginează cineva că acest candidat va fi altul decît președintele în exercițiu?

Nu cred că în cazul Codruței Kovesi a fost vorba de temerea că prin participarea sa directă ar fi riscat electoral. Cred că e vorba de expresia unei ranchiune tipice lui Klaus Iohannis. Deși i s-au trimis mai multe semnale Codruța Kovesi a refuzat să demisioneze. Pe lîngă faptul c-ar fi ieșit din scenă mult mai elegant, Codruța Kovesi l-ar fi scutit pe Klaus Iohannis de dificultățile revocării de către el. Ca să nu mai spunem că TeFeLiștii n-ar mai fi fost obligați să se împartă între Codruța Kovesi și Klaus Iohannis. Demisia ar fi fost pusă pe seama manevrelor PSD, manevre cu care Klaus Iohannis n-ar fi fost de acord. Codruța Kovesi ar fi ieșit din scenă cu o mult mai mare zestre politică.

2. În cazul lui Florian Coldea președintele a ținut să spună unele lucruri despre domeniul de activitate al demisului. A avertizat asupra politizării Serviciilor, dar în același timp a semnalat și pericolul implicării serviciilor în politică. În cazul Codruței Kovesi a fost evitată orice referire la activitatea DNA, deși asta s-ar fi impus. De ce ? Pentru a nu lăsa impresia, ca în cazul Florian Coldea, că demiterea ar fi și rezultatul unei nemulțumiri a președintelui față de prestația DNA.

3. Nici în cazul Florian Coldea, nici în cazul Codruța Kovesi, președintele n-a binevoit să spună cîteva cuvinte frumoase, sau măcar să le mulțumească celor doi, pentru activitatea de pînă acum. Ca să nu spun c-ar fi fost normal ca fiecare dintre cei doi să fie decorat de președinte. Ce spun aceste observații ivite din raportarea cazului Florian Coldea la cazul Codruța Kovesi? Rămîne fiecăruia dintre noi să dea răspunsurile cuvenite.