Justitie
Florian Bodog, achitat definitiv de ÎCCJ în dosarul de abuz în serviciu. Motivele invocate de instanță
Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Fostul ministru al Sănătății, Florian Bodog (PSD), judecat pentru abuz în serviciu și fals intelectual într-un dosar ce viza angajarea unui consilier personal, a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție. Hotărârea a fost pronunțată de un complet de cinci judecători și nu mai poate fi atacată.
Florian Bodog, achitat definitiv de ÎCCJ în dosarul de abuz în serviciu
Instanța supremă a stabilit că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, apreciind că activitatea consilierului personal s-a desfășurat de la distanță și că atribuțiile funcției nu impuneau prezență fizică obligatorie la sediul instituției.
Judecătorii au reținut că „lipsa prezenţei fizice nu este echivalentă cu lipsa activităţii prestate”, subliniind totodată că „natura atribuţiilor specifice acestei funcţii nu presupune o prezenţă fizică obligatorie la sediul instituţiei”.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 judecători în materie penală, a pronunţat astăzi soluţia de achitare în cauza privind pe fostul ministru al Sănătăţii, Florian Dorel Bodog şi Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu) trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin (1) Cod penal, respectiv fals intelectual prevăzută de art. 321 Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, respectiv complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 48 Cod penal raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin (1) Cod penal, în legătură cu activitatea unui consilier personal încadrat cu normă parţială.
Instanţa supremă a reţinut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfăşurat de la distanţă, iar natura atribuţiilor specifice acestei funcţii nu presupune o prezenţă fizică obligatorie la sediul instituţiei”, a transmis ÎCCJ, printr-un comunicat.
ÎCCJ. Sursa foto: Arhiva EVZ
Argumentele instanței supreme
În motivare, judecătorii au arătat că funcția de consilier personal presupune un raport juridic special, bazat pe încredere și colaborare directă, având un conținut preponderent intelectual și consultativ, care nu poate fi evaluat prin criterii cantitative standardizate. În acest context, Înalta Curte a precizat că „lipsa prezenţei fizice nu este echivalentă cu lipsa activităţii prestate”.
Totodată, instanța a stabilit că eventualele nereguli administrative legate de formalizarea raportului de muncă nu pot fi încadrate automat în sfera răspunderii penale. „Instanţa supremă a stabilit că eventualele neregularităţi de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio şi neputând fi utilizat pentru sancţionarea deficienţelor de organizare sau control instituţional”, se mai arată în comunicat.
În ceea ce privește acuzațiile de fals intelectual, judecătorii au apreciat că acestea nu pot exista independent de presupusa faptă principală. „În ceea ce priveşte infracţiunile de fals intelectual reţinute în mod subsecvent, Înalta Curte a apreciat că acestea sunt indisolubil legate de pretinsa faptă principală de abuz în serviciu şi că, în absenţa acesteia, nu pot subzista autonom. Prin această soluţie, Înalta Curte reafirmă principiul potrivit căruia dreptul penal nu poate substitui mecanismele administrative şi nu poate fi extins dincolo de limitele legale, cu încălcarea principiului legalităţii incriminării”, se mai arată în document.
Acuzațiile formulate de DNA
Florian Bodog a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție în august 2021, fiind acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Procurorii susțineau că acesta ar fi angajat un consilier personal care, timp de 12 luni, ar fi încasat salariu fără să se prezinte la serviciu, fostul ministru fiind cel care semna foile de prezență și ar fi falsificat semnătura acesteia pe documente contractuale.
În rechizitoriu se arăta că, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, Bodog ar fi acționat direct pentru ca Olivia Andreea Marcu să își primească drepturile salariale fără a presta activitate, iar din cauza absenței acesteia, ar fi semnat în locul ei mai multe acte.
„Concret, în perioada februarie 2017 - ianuarie 2018, inculpatul Bodog Florian Dorel (care în prezent nu mai ocupă funcţia de ministru), deşi cunoştea că angajata sa în funcţia de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu şi nu a prestat activităţile la care era obligată prin contractul individual de muncă şi fişa postului, ar fi atestat în mod nereal prezenţa acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezenţă şi nu ar fi luat măsuri pentru sancţionarea disciplinară. Astfel, consiliera ministrului, inculpata Marcu Olivia Andreea, ar fi obţinut drepturi salariale necuvenite de 75.656 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv”, susţinea DNA.
În același dosar, procurorii mai afirmau că, între februarie și octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnătura consilierei pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere. Ministerul Sănătății s-a constituit parte civilă cu suma de 75.656 de lei.
