Justitie
Judecătorii contestă legea salarizării. Forumul Judecătorilor reclamă diferențe față de demnitari
ciocan judecătorie / sursa foto: dreamstime.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Asociația Forumul Judecătorilor din România i-a transmis ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, o scrisoare de protest privind proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice. Documentul critică noile grile propuse pentru magistrați, compară coeficienții judecătorilor cu cei ai demnitarilor și avertizează asupra riscului de exod din sistemul judiciar.
Judecătorii contestă legea salarizării. Forumul Judecătorilor reclamă diferențe față de demnitari
Asociația Forumul Judecătorilor din România a transmis o scrisoare ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, după apariția în spațiul public a proiectului de act normativ privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Reacția vine după ce proiectul Guvernului interimar Bolojan a fost respins de Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul General, Consiliul Superior al Magistraturii, 50 de șefi de tribunale, toți șefii Curților de Apel și 163 de judecătorii.
„Stimate Domnule Ministru Interimar, Asociația Forumul Judecătorilor din România, asociație profesională a judecătorilor, în contextul apariţiei în spaţiul public a proiectului de act normativ „Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, vă adresează următoarele propuneri referitoare la proiectul indicat:
Cu titlu de exemplu, un judecător ÎCCJ cu vechime peste 20 de ani ar urma să aibă un coeficient de doar 5,50, nivel care este inferior coeficientului unui senator sau deputat (6,00) și cu mult sub cel al Președintelui Senatului sau al Camerei Deputaților (7,50), fiind greu de acceptat din perspectivă constituțională ca preşedintele Înaltei Curţi de Casație și Justiție să fie salarizat sub nivelul unui parlamentar ori sub conducătorii puterii legislative sau executive.
Președintele României are un coeficient de 8,00, Prim-ministrul 7,50 şi președinții celor două Camere tot 7,50, iar plasarea preşedintelui instanței supreme sub nivelul acestora erodează simbolic și material independența și prestigiul puterii judecătorești, contrar exigențelor constituţionale.”
Comparații cu primari și funcții de demnitate publică
Forumul Judecătorilor reclamă și diferențele dintre coeficienții propuși pentru magistrați și cei prevăzuți pentru aleși locali sau alte funcții publice.
Asociația arată că Primarul general al Capitalei ar avea un coeficient de 6,50, iar președinții consiliilor județene și primarii municipiilor reședință de județ ar avea coeficientul 6,00. În schimb, un judecător cu grad de tribunal și vechime de peste 20 de ani ar ajunge la coeficientul 5,10.
„Aceasta înseamnă că un primar al cărui act administrativ este verificat și eventual anulat de un judecător de la un tribunal câștigă substanțial mai mult decât judecătorul care exercită controlul de legalitate asupra sa.
Aceste raporturi inversează ierarhia constituţională, deoarece puterea care aplică legea și controlează legalitatea actelor celorlalte autorități publice este subevaluată față de funcțiile politice și administrative, judecătorii rămânând sub nivelul multor demnitari şi funcţionari publici, deși rolul lor este esențial pentru statul de drept.”
Asociația enumeră mai multe funcții din Anexa nr. IX care ar avea coeficienți mai mari decât cei ai judecătorilor de la curțile de apel și de la Înalta Curte de Casație și Justiție: Avocatul Poporului, Președintele Consiliului Legislativ, Președintele Curții de Conturi, Vicepreședintele Curții de Conturi, consilierii de conturi, Președintele Consiliului Concurenței, consilierii de concurență, Președintele CNA și membrii CNA.
„Toate aceste poziții au coeficienți mai mari decât maximul acordat judecătorilor de la instanța supremă (5,50), ceea ce accentuează disproporția, în condiţiile în care actele acestora sunt verificate pentru legalitate de judecătorii curţilor de apel şi ai Înaltei Curţi de Casație și Justiție.”
Guvernul României. Sursă foto: gov.ro
Asociația cere recalibrarea coeficienților pentru magistrați
Forumul Judecătorilor susține că, din perspectivă constituțională, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție ar trebui să fie poziționat cel puțin la nivelul conducătorilor celorlalte două puteri, cu un coeficient între 7,20 și 7,50.
Potrivit documentului, judecătorii ÎCCJ ar trebui să aibă coeficienți peste cei ai deputaților și senatorilor, iar judecătorii de tribunal ar trebui să fie cel puțin la nivelul primarilor de municipii mari sau al funcționarilor publici ale căror acte sunt supuse controlului judecătoresc.
„Fără o recalibrare serioasă a acestor coeficienți, Anexa nr. V perpetuează o subordonare financiară și simbolică a puterii judecătorești, ceea ce contravine logicii unui stat de drept bazat pe separarea și echilibrul real al puterilor.”
Asociația invocă principiul potrivit căruia salarizarea personalului din justiție trebuie stabilită ținând cont de locul și rolul justiției în statul de drept, echilibrul puterilor în stat, importanța socială a muncii, răspunderea, complexitatea, riscurile funcției, obligația de confidențialitate, pregătirea profesională, interdicțiile legale și exigențele documentelor internaționale privind statutul magistraților.
Incompatibilitățile magistraților, invocate în argumentație
Forumul Judecătorilor arată că magistrații au unul dintre cele mai restrictive regimuri de incompatibilități și interdicții din sistemul personalului plătit din fonduri publice.
Asociația susține că acest regim este o garanție a independenței și imparțialității, iar faptul că magistrații nu pot desfășura activități lucrative care ar putea interfera cu activitatea jurisdicțională impune asigurarea securității financiare a profesiei.
În document se arată că remunerația nu trebuie privită ca o recompensă, ci ca o garanție a respectării statutului profesional.
Forumul Judecătorilor avertizează asupra unui posibil exod din profesie
Asociația susține că trecerea la noul sistem de salarizare trebuie făcută fără diminuarea veniturilor salariale nete ale magistraților.
„În aceste condiţii, trecerea către un nou sistem de salarizare trebuie să se facă astfel încât niciun magistrat să nu înregistreze o diminuare a venitului salarial net avut la data intrării în vigoare a noii legi. Astfel, drepturile salariale acordate, în prezent, judecătorilor şi procurorilor trebuie menţinute, ca drepturi câştigate, în viitoarea reglementare, nu doar ca o măsură.
În altă ordine de idei, în situația în care salariile magistraților s-ar diminua, acest aspect ar risca să conducă la un exod din profesie a celor care se pot pensiona în baza vechii legislații, întrucât rămânerea într-un sistem în care volumul de activitate este uriaș, instabilitatea raporturilor de serviciu este frecventă, iar meritocrația este inexistentă, ar însemna un dezavantaj de ordin financiar, iar acest lucru ar destabiliza serviciul public de justiție, magistrații cu experiență neputând fi înlocuiți imediat.”
Forumul Judecătorilor critică și mecanismul salarial compensatoriu prevăzut la articolul 7 din proiect, aplicat exclusiv pentru o perioadă tranzitorie de cinci ani. Asociația îl consideră neconstituțional și arată că acesta nu se aplică în perioada tranzitorie în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior. Potrivit documentului, într-o astfel de situație, drepturile salariale ar urma să scadă nejustificat. Aceeași problemă ar apărea și dacă personalul ar trece într-o treaptă superioară de vechime.
Diferențe între magistrații aflați deja în sistem și cei care vor intra după adoptarea legii
Asociația atrage atenția că un magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii ar urma să aibă un venit mult mai mic decât al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte.
Forumul Judecătorilor susține că o astfel de diferență ar crea un dezechilibru și o discriminare nejustificată între persoane aflate în aceeași profesie.
În același timp, documentul critică plafonarea grilelor de salarizare la o vechime de maximum 20 de ani. Dincolo de acest prag, proiectul nu mai prevede nicio evoluție salarială, ceea ce ar duce la stagnarea veniturilor pentru restul carierei profesionale.
Plafonarea la 20 de ani, considerată o problemă pentru cariera magistraților
Forumul Judecătorilor susține că limitarea grilei la pragul de 20 de ani afectează principiile europene privind proporționalitatea remunerației în raport cu natura, volumul și responsabilitatea activității.
Asociația arată că, în contextul actual, mulți magistrați vor continua să lucreze mult peste acest prag, unii putând depăși chiar 40 de ani de activitate continuă.
Potrivit documentului, un magistrat cu o experiență între 20 și 40 de ani ar urma să rămână în aceeași grilă salarială, fără nicio indexare legată de expertiza acumulată.
Forumul Judecătorilor susține că remunerația își pierde astfel caracterul stimulativ și proporțional, iar lipsa oricărei perspective de progres financiar în a doua parte a carierei poate duce la demotivare și plafonare profesională.
Riscuri privind termenele de soluționare și calitatea actului de justiție
Asociația arată că plafonarea veniturilor, combinată cu volumul mare de muncă din instanțe, poate genera surmenaj și blazare.
Potrivit documentului, atunci când expertiza de peste 30 sau 40 de ani este remunerată la fel ca o vechime considerabil mai mică, apare un dezechilibru de echitate în interiorul sistemului.
„Demotivarea magistraților cu experiență se traduce direct în riscul creșterii termenelor de soluționare, a apariției erorilor judiciare din cauza volumului și a scăderii standardului de motivare a hotărârilor. În cele din urmă, cel afectat este justițiabilul, actul de justiție pierzându-și din rigoare și eficiență.”
Forumul Judecătorilor susține că actualul sistem de salarizare ignoră evoluția firească a carierei unui magistrat care poate lucra până la 40 de ani în sistem.
Asociația cere reformarea cadrului legal prin extinderea grilelor de salarizare în funcție de vechimea reală și efectivă a magistraților, pentru a evita plafonarea personalului judiciar și degradarea calității actului de justiție.
Remunerația, prezentată ca garanție a independenței justiției
Forumul Judecătorilor arată că independența judecătorilor include și o remunerație adecvată, comparabilă cu prestigiul profesiei și responsabilitatea funcției. Asociația susține că statul trebuie să stabilească remunerația judecătorilor astfel încât să compenseze statutul, funcțiile și responsabilitățile acestora.
În document se arată că salariul magistraților este una dintre garanțiile independenței lor și trebuie să ofere siguranță cu privire la viitor.
Forumul Judecătorilor invocă și Raportul privind independența sistemului judiciar, adoptat de Comisia de la Veneția în cadrul sesiunii plenare din 12-13 martie 2010. Potrivit documentului, remunerația judecătorilor trebuie să corespundă demnității profesiei, iar un nivel adecvat al acesteia este necesar pentru a proteja judecătorii de ingerințe exterioare.
Asociația menționează și exemplul Constituției Poloniei, care garantează judecătorilor o remunerație consistentă în raport cu demnitatea funcției și scopul pentru care își îndeplinesc îndatoririle.
Referiri la documente internaționale și la dreptul la un tribunal independent
Forumul Judecătorilor leagă statutul și drepturile magistraților de articolul 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și de articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care se referă la dreptul oricărei persoane de a fi judecată de un tribunal competent, independent și imparțial, stabilit prin lege.
Asociația arată că unele documente internaționale au valoare de recomandare, dar prevederile și finalitățile lor se raportează direct la tratate la care România este parte și se înscriu în spiritul articolelor 11 și 20 din Constituția României.
Exemplele din Algeria și Canada, invocate în scrisoare
Forumul Judecătorilor invocă și exemple din afara Europei. În Algeria, printr-un decret prezidențial din 5 octombrie 2008, indemnizațiile judecătorilor au fost aliniate celor primite de parlamentari și miniștri, inclusiv pentru a reduce „corupția galopantă” din societatea algeriană.
Asociația susține că salarizarea judecătorilor și procurorilor trebuie stabilită în funcție de locul și rolul justiției în statul de drept, importanța socială a muncii, răspunderea, complexitatea, dificultățile și riscurile profesiei, precum și incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege.
Potrivit Forumului Judecătorilor, salarizarea trebuie să le asigure magistraților o reală independență economică, esențială pentru protecția împotriva oricărei atingeri aduse independenței și imparțialității.Asociația susține că singura echivalare salarială care poate fi impusă magistraților este cea cu indemnizațiile Președintelui României, senatorilor, deputaților și membrilor Guvernului, având în vedere exercitarea unei funcții de putere în stat.
În Canada, potrivit documentului, indemnizația președintelui Curții Supreme este superioară celei a prim-ministrului cu 8%. Forumul Judecătorilor amintește că unul dintre criteriile folosite pentru stabilirea remunerației judiciare este compararea evoluției remunerației judecătorilor cu cea a altor categorii plătite din fonduri publice. Asociația citează și o cauză a Curții Supreme din Canada, potrivit căreia judecătorii nu trebuie tratați ca funcționari în politica de remunerare, deoarece fac parte dintr-o putere separată de executiv.
Hotărâri CJUE privind remunerația judecătorilor
Forumul Judecătorilor invocă și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Asociația arată că, prin Hotărârea din 7 februarie 2019, Escribano Vindel, C-49/18, CJUE a stabilit că nivelul remunerației judecătorilor trebuie să fie suficient de ridicat, având în vedere contextul socio-economic al statului membru, pentru a le conferi o independență economică certă.
Potrivit documentului, această independență economică trebuie să îi protejeze pe judecători de eventuale intervenții sau presiuni exterioare care ar putea afecta neutralitatea deciziilor.
Forumul Judecătorilor susține că remunerația trebuie să îi protejeze pe judecători și împotriva riscului de corupție.
Asociația mai arată că, potrivit jurisprudenței constante a CJUE, o reducere a remunerației magistraților poate fi făcută doar în contextul unei reduceri generale a salariilor funcționarilor publici. Forumul Judecătorilor susține că această condiție nu este îndeplinită în cazul noii legi a salarizării, în condițiile în care multe salarii ar urma să fie majorate substanțial.
„Cu deosebită considerație, Asociația Forumul Judecătorilor din România”.
Asociația Forumul Judecătorilor din România, condusă de Dragoș Călin, a participat în decembrie 2025 la întâlnirea cu Ilie Bolojan despre reforma Justiției din România.
Recomandările noastre
