Filosoful neliniștii. Emil Cioran și lupta cu sine, cu istoria, cu speranța

Emil Cioran, filosoful și „demonii” săi. Născut în Rășinari, filosoful va lupta toată viața cu demonii extremismului și chiar cu spectrul sinuciderii.

Emil Cioran - studii la  București, Berlin și la Paris

Emil Cioran s-a născut în Rășinari, ca fiu al unui  protopop ortodox, la 8 aprilie 1911. Bunicul său matern, de profesie notar, va fi înobilat de austro-ungari. După studiile liceale la „Gheorghe Lazăr”, la Sibiu, vine la București, în 1928, la un deceniu de la Marea Unire. Se dedică Filosofiei la Universitatea din București. Este coleg cu Mircea Eliade, Constantin Noica. A studiat cu Tudor Vianu și Nae Ionescu.

Va studia în 1933 la Berlin, apoi din 1937, la Paris. A studiat la Berlin până în 1936, Apoi, până în 1937, a predat Filosofia la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov.   De fiecare dată, a beneficiat de burse acordate de germani (Humboldt) și, respectiv de francezi (Institutul Francez). A fost influențat de gândirea nazistă, de filosofia lui Heidegger. Ba chiar, la un moment dat a justificat epurarea făcută de Hitler, Noaptea Cuțitelor Lungi.  A revenit în România în perioada noiembrie 1940-ianuarie 1941. Adică a venit exact în timpul ascendenței violenței legionare și acutizării luptei cu Antonescu. A fost fără îndoială un admirator al Mișcării Legionare.

Agnosticismul, tema filosofică a sinuciderii -  ideile și temele lui Cioran

A plecat definitiv din România în 1941. Bursa de la Institutul Francez i-a fost prelungită chiar în condițiile capitulării Franței, în 1940, până în 1944. Din 1945, a devenit apatrid, după ce România i-a retras cetățenia română. A fost prieten cu Eugene Ionescu și Mircea Eliade. Există legendarele fotografii cu acești trei gânditori, stând de vorbă, pe aleile pariziene.

Fără coroane din plastic și pungi de unică folosință. Ministerul Mediului pregătește interdicții și restricții noi

Nicușor Dan, discuții cu liderii coaliției. Grindeanu: „Susținem continuarea coaliției, cu un alt premier”. Bolojan: „Îmi asum mandatul de premier”. S-a luat pauză. Foto/Live Text

A pendulat între ideile filosofilor și scriitorilor francezi și germani. Vorbim de Martin Heidegger, Ludwig Klages, Albert Camus sau Jean Paul Sartre.  A fost un excelent cunoscător al celor două limbi străine. În 1940-1945, a lucrat la „Îndreptar pătimaș”. A început-o în română, apoi a abandnat definitiv această limbă ca limbă de scriere. Cartea a apărut abia în 1991, la 46 ani de la finalizarea ei.  Ideea sinuciderii i-a apărut ca un fel de eliberare. În 1932, vorbea de ideea că neantul este o patrie și existența este o formă de exil. Totuși, Eugene Ionesco, în lungi conversații telefonice căuta să-i alunge aceste gânduri.

El a spus: „Nu merită să te sinucizi, deoarece o faci întotdeauna prea târziu!” Un citat complet legat de sinucidere este:

„Cîtă laşitate în concepţia celor care susţin că sinuciderea este o afirmaţie a vieţii! Pentru a-şi scuza lipsa de îndrăzneală, inventează diverse motive sau elemente care să le scuze neputinţa. În realitate, nu există voinţă sau hotărîre raţională de a te sinucide, ci numai determinante organice, intime, care predestinează la sinucidere”

Emil Cioran - efortul de a se dezice de legionari

Emil Cioran nu a fost înregimentat oficial în Mișcarea Legionară. Totuși, în anii exilului parizian, a făcut mari eforturi de ase dezice. Dar oare ce motive avea să o facă? Deși nu a fost membru oficial, simpatia sa pentru pro-nazism și legionarism a fost evidentă.  Este cunoscut faptul că a fost un admirator al lui Zelea Codreanu.

Chiar în noaptea în care Nicolae Iorga a fost asasinat, Emil Cioran a citit o poezie compusă de el în care-l glorifica pe „Căpitan”. A negat în permanență faptul că în România ar fi fost Holocaust. S-a menționat în biografiile sale oficiale faptul că a făcut eforturi ca scriitorul Benjamin Fondane să fie eliberat din lagărul morții de la Auschwitz, fără succes însă. S-a afirmat că nu ar fi fost de acord niciodată cu violențele legionarilor și că ar fi repudiat mai târziu, elogiile făcute momentului epurărilor hitleriste din anii 30.

Opera

Emil Cioran a fost un atent și minuțios analist și filosof al ideii de existență și mai exact al cauzelor care duc la întreruperea brutală a existenței. Lucrările sale în limba română precum „Pe culmile disperării”, „Cartea amăgirilor” sau în franceză; „De l'inconvénient d'être né”, „Précis de décomposition” sunt de notat în acest sens.

A scris și eseuri dedicate societății și istoriei,  modelelor de existențp, atât în română cât și în franceză: „Schimbarea la față a României”, „Histoire et utopie”, „Exercices d'admiration: essais et portraits”.

Decesul

Filosoful a suferit spre finalul vieții de teribila maladie Alzheimer. Președintele Franței Francois Mitterand i-a oferit sprijin pentru a fi tratat la unul din cele mai bune centre pariziene, Broca. Aici, s-a luptat cu boala gravă până la deces.

Emil Cioran a decedat la Paris, la 20 iunie 1995. A lăsat prin testament ca bunurile sale să servească sprijinirii tinerilor cu dedicare pentru studiu.  A fost înmormântat la Cimitirul Montparnasse din Paris.