Memorandumul redactat de congresmenii republicani din Camera Reprezentanților a fost deszecretizat și publicat integral. Iată mai jos ce conține documentul respectiv.

Scop: Acest memorandum oferă informații importante despre fapte legate de inestigația în derulare a  Comisiei privind Departamentul de Justiție și FBI și modul în care au folosit Legea de Supraveghere a Serviciilor Străine de Informații (FISA), în timpul alegerilor din 2016.

Concluziile noastre sunt detaliate mai jos și 1) ridică îngrijorări privind legitimitatea și legalitatea unor interacțiuni ale Departamentului Justiției (DOJ) și FBI cu Tribunalul pentru Supraveghere a Serviciilor Străine (FISC) și 2) reprezintă o încălcare problematică a procesului legal stabilit pentru a proteja cetățenii americani de abuzuri în procesul de acordare a mandatelor de supraveghere. 

Ancheta: În 21 oct 2016, DOJ și FBI au cerut și au primit aprobare pentru un ordine ce autoriza supraveghere electronică a lui Carter Page, din partea FISC. Page este cetățean american, a fost consilier voluntar în campania președintelui Trump. Potrivit legii, solicitarea trebuia mai întîi aprobată de directorul sau adjunctul directorului FBI. Apoi trebuia aprobată de procurorul general, adjunctul procurorului general sau asistentul procurorului general pentru Divizia Securitate Națională, confirmat de Senat.

FBI și DOJ au obținut primul mandat FISA contra lui carter Page și trei mandate reînnoite de la FISC. Un ordin al FISA trebuie reînnoit, conform legii, o dată la 90 de zile și fiecare înnoire are nevoie de dovezi separate pentru a proba cauza. Directorul de atunci al FBI, James Comey, a semnat trei cereri la FISA, apoi directorul adjunct Andrew McCabe a semnat încă una. Procurorul general de atunci, Sally Yates, adjunctul procurului Dana Boente și procurorul Rod Rosenstein au semnat fiecare una sau mai multe cereri în numele Departamentului de Justiție. 

Din cauza naturii secrete a activității de informații străine, cererile și înnoirile la FISC și FISA sunt clasiifcate. 

Așadar, încrederea opiniei publice în integritatea procesului FISA depinde de capacitatea Curții de a cere guvernului să respecte cele mai înalte standarde, în special când este vorba despre interceptarea cetățenilor americani. Totuși, rigoarea FISC în a proteja drepturile americanilor, reînnoită o dată la 90 de zile, este dependentă de prezentarea în fața Curții a tuturor materialelor și a faptelor relevante. Acestea ar trebui să includă informații care ar putea fi favorabile ”obiectivului” cererii adresate FISA, informații cunoscute de guvern.

În cazul lui Carter Page, guvernul avea cel puțin patru oportunități separate pentru a furniza FISC date corecte despre fapte relevante. Totuși, conform concluziilor noastre, descrise mai jos, informații materiale și relavante au fost omise. 

1) Dosarul redactat de Christopher Steele în numele Comitetului Național Democrat (DNC) și al campaniei lui Hillary Clinton a fost o parte esențială a solicitării adresate FISA. Steele a fost o vreme îndelungată o sursă a FBI, plătit cu 160.000 de dolari de către DNC și campania lui Clinton, prin intermediul firmei de avocatură Perkins Coie și a firmei de cercetări Fusion GPS, pentru a obține informații derogatorii despre legăturile lui Donald Trump cu Rusia. 

     a) Nici cererea inițială din octombrie 2016, nici cererile de înnoire a mandatului, nu au dezvăluit sau făcut vreo referință la rolul DNC, al campaniei lui Clinton, sau al unui partid/campanie despre finanțarea eforturilor lui Steele, deși originile politice ale dosarului Steele erau deja cunoscute de oficialii DOJ și FBI. 

    b) Cererea inițială către FISA notează că Steele lucra pentru o anumită persoană din SUA, dar nu spune nimic despre Fusion GPS și directorul Glenn Simprson, care era plătit de o firmă de avocatură (Perkins Coie), reprezentând DNC (deși DOJ știa la acea vreme că actori politici erau implicați în dosarul Steele). Solicitarea nu-l menționează pe Steele ca lucrând în numele - și fiind plătit de - DNC și campania lui Clinton, sau că FBI a autorizat, separat, plăți către Steele, pentru aceleași informații. 

2) Cererea Carter Page către FISA cita, extensiv, un articol din 23 septembrie 2016, de pe Yahoo News, scris de Michael Isikoff, care vorbea despre călătoria lui Page din iulie 2016 la Moscova. Articolul nu confirmă dosarul Steele, pentru că este derivat din informațiile pe care însuși Steele le-a dezvăluit pentru Yahoo News.

Cererea Page la FISA susține incorect că Steele nu ar fi furnizat direct informațiile la Yahoo News. Steele a recunoscut, însă, într-un tribunal britanic, că el s-a întâlnit cu jurnalistul de la Yahoo News și de la alte publicații, în septembrie 2016, la indicațiile Fusion GPS. Perkins Coie știa despre contactele cu mass-media ale lui Steele, pentru că a găzduit cel puțin una dintre întâlniri, în Washington DC, în 2016, cu Steele și Fusion GPS, unde această problemă a fost discutată. 

       a) Steele a fost suspendat și apoi anulat ca sursă a FBI pentru ceea ce FBI numește cea mai gravă încălcare: dezvăluirea neautorizată către presă a relației sale cu FBI, într-un articol din 30 octombrie 2016 din Mother Jones, scris de David Corn.

Steele trebuia să încheie colaborarea cu FBI după contactele anterioare cu Yahoo și alte publicații, în septembrie, înainte ca cererea referitoare la Page să fie trimisă la FISC în octombrie - dar Steele a mințit FBI-ul referitor la acele întâlniri. 

      b) Numeroasele întâlniri ale lui Steele cu presa au încălcat regula cea mai importantă a gestionării surselor - menținerea confidențialității - și au demonstrat că Steele devenise o sursă mai puțin cinstită pentru FBI. 

3) Înainte și după ce Steele a fost eliminat ca sursă, el a menținut o legătură cu Departamentul Justiției, prin intermediul adjunctului procurorului general de atunci Bruce Ohr, un oficial ce a lucrat îndeaproape cu procurorii generali Yates și apoi Rosenstein. La scurt timp după alegeri, FBI a început să-l interogheze pe Ohr, despre legătura lui cu Steele.

De exemplu, în septembrie 2016, Steele a recunoscut în fața lui Ohr sentimentele lui anti-Trump, pe atunci candidat, spunând că „era disperat ca Donald Trump să nu fie ales și voia din toată inima ca el să nu ajungă președinte”. Această dovadă clară a modului său părtinitor de a vedea lucrurile a fost înregistrat atunci de Ohr și în dosarele oficiale ale FBI, dar nu a fost reflectat deloc în cererile referitoare la monitorizarea lui Page.

       a) În aceeași perioadă, soția lui Ohr era angajată a Fusion GPS, la un proiect de cercetare a opoziției față de Trump. Ohr a oferit ulterior FBI toate datele cercetării privind opoziția la Trump, plătită de DNC și campania lui Clinton, prin Fusion GPS.

Relația lui Ohr cu Steele și Fusion GPS a fost ascunsă, în mod inexplicabil, de FISC.

4) Potrivit șefului diviziei contrainformații, directorul adjunct Bill Priestap, confirmarea dosarului Steele era încă la început când a fost făcută prima cerere la FISA referitoare la Page. După ce s-a încetat colaborarea cu Steele, un raport privind validarea sursei, realizat de o unitate independentă din FBI, a susținut că informațiile lui Steele se confirmă doar în mică parte. 

Cu toate acestea, în ianuarie 2017, directorul Comey l-a informat, pe scurt, pe președintele ales Trump despre dosarul Steele, deși erau informații  - potrivit mărturiei sale din iunie 2017 - „ciudate și neverificate”.

În timp ce solicitarea de la FISA se baza pe informațiile credibile din trecut transmise de Steele, pe alte subiecte, ignora sau ascundea motivațiile sale financiare sau ideologice. Mai mult, directorul adjunct al FBI, McCabe, a depus mărturie în fața Comisiei Congresului, în decembrie 2017, că nu ar fi fost cerut un mandat de supraveghere de la FISC fără informațiile din dosarul Steele. 

5) Solicitarea de la FISA pentru Page menționează și informații despre consilierul din campania lui Trump George Papadopoulos, dar nu există nicio dovadă a cooperării sau a vreunei conspirații dintre Page și Papadopoulos.

Informațiile despre Papadopoulos au condus la inițierea de către FBI a unei anchete de contrainformații, la finalul lui iulie 2016, de către agentul FBI Pete Strzok.

Acesta a fost numit într-un alt post, de către Biroul Consilierului Special, la Resurse Umane, pentru mesaje necorespunzătoare transmise către amanta lui, avocata FBI Lisa Page (nu este cunoscută relația acesteia cu Carter Page), în care ambii demonstrau o aversiune față de Trump și o înclinare spre Clinton, pe care tot Strzok o anchetase. Mesajele Strzok/Lisa Page reflectă discuții extinse despre anchetă, punerea la cale a unor scurgeri de informații în presă și includ o întâlnire cu directorul adjunct McCabe, pentru a discuta o poliță „de asigurare” împotriva alegerii președintelui Trump, mai precizează sursa citată.