Război pentru putere între partidele din extrema stângă franceză, după câștigarea alegerilor. Miza e candidatul pentru funcţia de prim-ministru.

Extrema stângă franceză se ceartă de o săptămână

Negocierile dintre socialiști, comuniști, ecologişti și "nesupuşi" stagnează într-o săptămână decisivă pentru guvernare, scrie La Razon. Deși toate sondajele au prezis contrariul, duminică, 7 iulie, Noul Front Popular, uniunea de extremă stânga, a ajuns pe primul loc la alegerile legislative din Franţa.

Dar departe de a fi o sărbătoare comună, victoria presupune un război pentru putere cu negocieri aproape imposibile între diferitele forțe. Să ne amintim că Noul Front Popular este alcătuit în esență din Partidul Socialist, Partidul Comunist Francez, Partidul Ecologist și Franţa Nesupusă, pe lângă alte partide minoritare.

În această gamă de stânga, „nesupuşii” s-au dovedit a fi partidul cu cele mai multe voturi: din cele 180 de locuri obținute de alianță, 71 aparțin LFI, ceea ce generează convingerea că candidatul la postul de prim-ministru trebuie să provină din rândurile lor.

Mélenchon, ghimpele din coasta tuturor

Nu neapărat. Și mai presus de toate, ținând cont de faptul că principalul său lider, Jean-Luc Mélenchon, este ghimpele din coasta tuturor tendințelor, datorită glasului său radical și acuzațiilor că e fățiș antisemit. Președintele Emmanuel Macron a declarat că nu va guverna alături de Mélenchon, într-o coabitare care s-ar fi anunțat explozivă.

Franţa Nesupusă (LFI) este perfect conștientă de această respingere și a decis prin urmare să propună încă trei nume pentru a-i urma lui Gabriel Attal la Matignon: Mathilde Panot, președinta LFI în Adunarea Națională; Manuel Bompard, coordonatorul național al partidului; și Clémence Guetté, o tânără deputată în vârstă de 33 de ani și aparent favorita lui Mélenchon.

De partea socialiștilor, există o singură variantă: Olivier Faure, prim-secretar al PS, care deja a declarat că este "pregătit să preia mandatul și că o va face în dialog sincer cu colegii săi din Noul Front Popular".

Doi poli în extrema stângă franceză

Pe parcursul a cinci zile lungi de negocieri aceştia au fost cei doi poli: Franța Nesupusă și Partidul Socialist. Dar nici unul, nici celălalt nu au reușit să aducă blocul de stânga la un acord.

Vinerea aceasta liderul Partidului Comunist Francez, Fabien Roussel, nu a avut de ales decât să iasă și să dea câteva indicii presei despre ce se întâmplă: „Negocierile sunt blocate. Nu am reușit să găsim un teren de înțelegere între propunerile LFI și Partidul Socialist, așa că în ultimele ore am încercat să găsim o a treia cale. O alternativă de a numi un prim-ministru care nu aparține celor două formațiuni”.

Și cine ar putea întruchipa această alternativă? Sunt vehiculate mai multe nume: primul ar putea fi Marine Tondelier, secretarul național al Partidului Ecologist al Verzilor. Celebra ei jachetă verde, care o însoțește în orice moment ca simbol al convingerii sale, răspunsurile ei tăioase și pregătirea ei intelectuală, o fac o opțiune solidă pentru conducerea guvernului.

Dacă mai tergiversează, extrema stângă franceză ar putea pierde

Numele ei a fost întărit și mai mult atunci când liderul de extremă dreapta, Jordan Bardella, a refuzat să dezbată cu ea. Mulți au recunoscut-o atunci ca pe o rivală de temut.

În ultimele ore s-a auzit și numele lui Huguette Bello, în vârstă de 73 de ani, președinta Consiliului Regional al Insulei Reunion și renumită luptătoare pentru drepturile femeii. Are 23 de ani de experiență parlamentară în rândurile comuniste și este cunoscută pentru că are un dar pentru consens. Bello l-a sponsorizat și pe Mélenchon în ultimele două alegeri prezidențiale, astfel încât să poată obține și binecuvântarea Franţei Nesupuse.

În ciuda faptului că s-a promis că se va ajunge la un acord intern până la sfârșitul acestei săptămâni pentru a prezenta un singur candidat de stânga la funcția de prim-ministru, acest lucru nu a fost posibil. Cursa contra cronometru continuă și presiunea celorlalte părți începe să se intensifice.

„Tărăgănăm lucrurile prea mult, iar acum trebuie să alegem nume. Pierdem teren”, spune alarmată deputata ecologistă Sandrine Rousseau.

„Suntem îngrijorați pentru că dăm imaginea că nu suntem capabili să formăm o echipă și un guvern”, spune Rousseau, confirmând că Noul Front Popular și-a avut originea în nevoia de a opri extrema dreaptă, dar că guvernarea împreună este o altă poveste mult mai spinoasă.

(Articol de Andreina Flores; traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)