Excrementele pinguinilor înverzesc Antarctica. Ce efect are fenomenul asupra gheții

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Excrementele pinguinilor contribuie la dezvoltarea algelor verzi pe zăpada Antarcticii, iar cercetătorii avertizează că acest fenomen poate accelera topirea stratului de zăpadă din apropierea coloniilor de păsări. Un studiu prezentat pe 7 octombrie 2026 de American Geophysical Union (AGU) arată cum substanțele nutritive din guano favorizează înmulțirea algelor, care întunecă suprafața zăpezii și îi modifică modul în care reflectă energia solară.

Fenomenul este observat de-a lungul Peninsulei Antarctice, o regiune afectată de încălzirea climatică. Cercetătorii urmăresc aceste schimbări deoarece extinderea suprafețelor înverzite poate influența ritmul topirii zăpezii și apariția unor zone fără gheață, cu efecte asupra ecosistemelor locale.

Cum contribuie excrementele pinguinilor la înverzirea Antarcticii

Guano-ul pinguinilor conține azot și fosfor, elemente nutritive care susțin dezvoltarea organismelor microscopice. Depuse pe suprafețele acoperite cu zăpadă sau în apropierea coloniilor, aceste substanțe favorizează apariția și proliferarea algelor care colorează zăpada în verde.

Procesul este unul natural, însă efectele sale pot deveni mai vizibile pe măsură ce temperaturile cresc. Algele au nevoie de apă lichidă pentru a se dezvolta, iar perioadele mai calde pot crea condiții favorabile în anumite zone de coastă ale Antarcticii.

De ce nu este bine să pui toate fructele și legumele în același sertar al frigiderului

Procesele pentru vrăjitorie nu au început în Salem. Descoperire în Connecticut

Potrivit cercetării prezentate de AGU, nutrienții transportați de pinguini din mediul marin către uscat contribuie la formarea unor aglomerări de alge pe zăpadă. Astfel, păsările influențează ecosistemul nu doar prin rolul lor în lanțul trofic, ci și prin modificarea condițiilor de dezvoltare a organismelor de pe uscat.

De ce se topește mai repede zăpada acoperită de alge

Zăpada curată reflectă o mare parte din radiația solară înapoi în atmosferă. Această proprietate, numită albedo, contribuie la menținerea temperaturilor scăzute în regiunile polare.

Atunci când suprafața devine verde din cauza algelor, capacitatea sa de a reflecta lumina se poate reduce. O parte mai mare din energia solară este absorbită, ceea ce favorizează încălzirea și topirea zăpezii.

Se poate forma astfel un mecanism de amplificare: temperaturile mai ridicate favorizează dezvoltarea algelor, iar suprafețele mai întunecate pot absorbi mai multă energie și se pot topi mai repede. Intensitatea efectului depinde însă de condițiile locale, de densitatea algelor și de caracteristicile zăpezii.

Cercetătorii analizează acest proces pentru a înțelege în ce măsură înverzirea contribuie la schimbările de la suprafața Antarcticii. Fenomenul nu înseamnă că întregul continent se transformă într-o zonă verde, ci că anumite suprafețe costiere pot suferi modificări importante.

Ce au descoperit cercetătorii în probele de zăpadă

Studiul condus de Elise Ryan și Alia Khan a analizat 111 probe de zăpadă recoltate din nouă locuri de pe coasta vestică a Peninsulei Antarctice, în timpul verii australe din 2024–2025. Rezultatele arată o legătură între concentrația de fosfați și dezvoltarea algelor verzi.

Peisaj din Antarctica. Sursa foto: Freepik

Concentrația mediană de fosfați din zăpada verde a fost de 114 micromoli pe litru, de zece ori mai mare decât în zăpada cu alge roșii și de aproximativ 70 de ori mai mare decât în zăpada curată. Cercetătorii au constatat, de asemenea, că probele bogate în fosfați prezentau o densitate mai mare a celulelor algale și concentrații mai ridicate de pigmenți.

Rezultatele susțin ipoteza că nutrienții proveniți de la pinguini și alte păsări marine contribuie la apariția înfloririlor de alge verzi. Totuși, efectul exact al acestui proces asupra topirii la scară regională trebuie evaluat prin cercetări suplimentare.

De ce îi preocupă pe oamenii de știință

Una dintre principalele preocupări este că modelele folosite pentru a estima evoluția suprafețelor acoperite de zăpadă și gheață din Antarctica nu includ încă pe deplin efectele produse de aceste interacțiuni biologice.

Alia Khan, cercetătoare în domeniul biogeochimiei criosferei la Universitatea Colorado Boulder, a explicat că legătura dintre fauna sălbatică, nutrienți și algele zăpezii reprezintă o componentă importantă pentru îmbunătățirea estimărilor privind extinderea zonelor fără gheață.

Într-un climat mai cald, modificările condițiilor de mediu pot influența atât dezvoltarea algelor, cât și distribuția coloniilor de pinguini. Dacă aceste procese se extind în noi regiuni, efectele asupra proprietăților zăpezii ar putea deveni mai importante.

Cercetătorii nu susțin că excrementele pinguinilor sunt cauza principală a topirii Antarcticii. Încălzirea climatică rămâne factorul major, iar rolul algelor este unul suplimentar, care poate accentua topirea în anumite zone.

Ce înseamnă înverzirea Antarcticii pentru viitor

Schimbările observate în cazul algelor de zăpadă trebuie diferențiate de extinderea vegetației, precum mușchii și lichenii, documentată în alte studii. O cercetare publicată în Nature Geoscience în 2024, bazată pe imagini satelitare din perioada 1986–2021, a identificat o creștere a suprafeței cu vegetație probabilă pe Peninsula Antarctică, de la 0,863 kilometri pătrați la 11,947 kilometri pătrați.

Cele două fenomene sunt distincte, dar ambele arată că ecosistemele costiere ale Antarcticii se modifică în condițiile încălzirii climatice. În cazul algelor, atenția se îndreaptă spre efectul pe care pigmentarea și acumularea biomasei îl au asupra absorbției energiei solare.