Exclusiv. Vaccinare antigripală în școli. 3 din 4 români ar susține măsura, potrivit unui sondaj INSCOP

Criză de vaccinare în România, în rândul copiilor. Sursa foto: arhivă EVZ

Gripa sezonieră continuă să fie una dintre cele mai subestimate probleme de sănătate publică, deși impactul ei este masiv. La nivel global, vorbim de aproximativ un miliard de cazuri anual, milioane de spitalizări și zeci de mii de decese. Copiii se află în centrul acestui fenomen nu doar ca segment vulnerabil, ci și ca principal vector de transmitere.

Sezonul gripal 2024-2025 a adus cifre semnificativ peste mediile ultimilor ani

„Datele de la care s-a pornit în realizarea studiului arată foarte clar că impactul gripei depășește cu mult disconfortul temporar cu care boala este asociată”, explică dr. Adrian Marinescu, managerul Institutului Naţional de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Bals”. „Copiii sunt de două până la trei ori mai infecțioși decât adulții și elimină virusul pentru perioade mai lungi. Asta face ca transmiterea în familie și în comunitate să fie mult accelerată.”

În România, tabloul este cu atât mai îngrijorător cu cât sezonul gripal 2024-2025 a adus cifre semnificativ peste mediile ultimilor ani. Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică, numărul îmbolnăvirilor raportate la jumătatea lunii ianuarie a fost de aproape patru ori mai mare decât media ultimelor cinci sezoane și mai mult decât dublu, faţă de aceeaşi săptămână a sezonului precedent.

În paralel, rata devaccinare antigripală în rândul copiilor cu vârste între 2 și 19 ani rămâne extrem de scăzută, de doar 2,5%, în condițiile în care, în sezonul 2024-2025, s-au înregistrat 67.000 de spitalizări și 30 de decese în această categorie.

„Această combinație între circulație intensă a virusului și acoperirea vaccinală foarte redusă creează un risc sistemic”, subliniază dr. Adrian Marinescu. „Într-o gospodărie cu trei generații, copii, părinți și bunici, riscul de infectare pentru vârstnici este de trei ori mai mare. Practic, gripa devine un fenomen care lovește în lanț.”

Părinții susțin vaccinarea antigripală

În acest context, INSCOP a realizat, în luna decembrie 2025, la solicitarea Asociației Școlilor Particulare, un sondaj sociologic privind atitudinea populației față de vaccinarea antigripală. Cercetarea a fost realizată prin interviuri telefonice, pe baza unui chestionar structurat, aplicat unui eșantion de 1.006 persoane.

Au fost intervievați părinți cu copii cu vârste între 2 și 18 ani, precum și bunici care au nepoți din aceeași categorie de vârstă, astfel încât datele să surprindă atât perspectiva directă a deciziei, cât și pe cea a generațiilor vulnerabile. Rezultatele sunt reprezentative la nivel național, având o marjă de eroare de ±2,95%, ceea ce oferă o bază solidă pentru înțelegerea atitudinilor legate de prevenția gripei și de vaccinarea antigripală în mediul școlar.

Unul dintre cele mai clare rezultate ale cercetării ține de legitimitatea școlii ca spațiu de prevenție. Peste 92% dintre respondenți consideră prevenirea gripei în unitățile de învățământ importantă sau foarte importantă.

„Este un semnal sociologic extrem de puternic”, explică Remus Ștefureac, CEO INSCOP. „Școala nu este percepută ca un spațiu intruziv atunci când vorbim despre sănătate, ci ca o extensie firească a rolului ei educațional și de protecție. Această acceptare este transversală social, nu vedem polarizare semnificativă.”

Mai mult, acceptanța efectivă a vaccinării antigripale în școli este ridicată. Trei din patru respondenți declară că ar accepta o astfel de măsură, iar peste jumătate o susțin ferm. Rezistența dură rămâne minoritară.

Bunicii, mai tenți decât părinții la sănătatea copiilor

Un aspect interesant evidențiat de sondaj este profilul distinct al bunicilor. Tocmai categoria cea mai vulnerabilă din punct de vedere medical este și cea mai favorabilă vaccinării copiilor.

„Bunicii sunt mult mai sensibili la dimensiunea de siguranță”, spune Remus Ștefureac. „78,4% dintre ei declară că s-ar simți mai în siguranță dacă nepoții ar fi vaccinați antigripal. Practic, ei înțeleg foarte bine legătura dintre protecția copiilor și propria lor protecție.”

În schimb, în rândul părinților, datele arată o realitate mai fragmentată. Peste jumătate declară că nu își vaccinează niciodată copiii împotriva gripei, în timp ce doar aproximativ 21% o fac anual. Refuzul este mai frecvent în rândul femeilor, al tinerilor sub 30 de ani, al persoanelor cu educație primară și al celor cu venituri reduse.

Contrar percepției că refuzul vaccinării este exclusiv ideologic, sondajul scoate la iveală o serie de bariere concrete de acces precum lipsa vaccinului, dificultatea programărilor, costurile de timp și lipsa de claritate a procedurilor.

„Vedem foarte clar cum intenția nu se transformă întotdeauna în acțiune”, explică CEO-ul INSCOP. „Vaccinarea în școală este percepută ca un avantaj major prin faptul că centralizează actul medical, simplifică logistica și elimină o mare parte din aceste blocaje. Practic, implementarea acestei metode ar crește rata de conversie din intenție în fapt.”

Vaccinarea antigripală ar reduce numărul de absențe

Aproape 90% dintre respondenți consideră că gripa afectează serios activitatea școlară, prin absențe și scăderea performanței. În acest context, vaccinarea antigripală nu mai este percepută exclusiv ca o măsură medicală, ci ca una de protejare a procesului educațional.

„Este o schimbare importantă de paradigmă”, spune Ștefureac. „Discuția nu mai este doar despre sănătate individuală, ci se duce înspre continuitatea educației și funcționarea normală a comunității.”

De asemenea, datele arată diferențe clare între mediul urban mare și cel rural, între venituri ridicate și venituri scăzute, între sistemul privat și cel public. Vaccinarea în școli apare, astfel, ca un potențial instrument de echitate socială.

„Datele indică diferențe clare de acces și de acceptare în funcție de mediul de rezidență, nivelul de venit și tipul de sistem educațional”, subliniază el. „În acest context, vaccinarea antigripală în școli apare, din perspectiva respondenților, ca o soluție care poate contribui la reducerea acestor decalaje.”

Sondajul confirmă și rolul central al medicului în decizia de vaccinare. Aproape jumătate dintre părinți declară că recomandarea medicală este determinantă, iar absența acesteia rămâne un motiv important de nevaccinare.

„Datele ne spun foarte clar că vaccinarea în școală trebuie dublată de informare corectă, standardizată și validată medical”, concluzionează Remus Ștefureac. „Există încă temeri legate de efecte adverse și o nevoie reală de informație. Așadar, concluzia la care putem ajunge în interpretare este că soluția stă în comunicare.”

Vaccinarea în școală, utilă și pentru altceva

În ciuda ratei actuale extrem de scăzute de vaccinare antigripală în rândul copiilor, datele sondajului nu indică o respingere generalizată a ideii de prevenție, ci mai degrabă un decalaj între practică și percepție. Răspunsurile arată că vaccinarea în mediul școlar este privită, în mare măsură, ca o opțiune legitimă și ușor de acceptat, mai ales în contextul impactului bolii asupra familiei și activității școlare.

Din această perspectivă, cercetarea sugerează existența unui potențial semnificativ de creștere a acoperirii vaccinale, dacă actul medical este integrat într-un cadru organizat, precum mediul școlar.

„Din perspectivă sociologică, rareori vedem o convergență atât de clară între date, acceptanță socială și eficiență de politică publică”, spune Remus Ștefureac. „Iar acesta este, poate, cel mai important mesaj al acestui studiu.”