Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna (UDMR), a tras vineri un serios semnal de alarmă privind siguranța barajelor hidrotehnice de pe teritoriul României.

„Avem nenumărate baraje care nu au fost reabilitate în ultima perioadă, avem numeroase investiţii începute nefinalizate, unele chiar de 20-30 de ani, chiar mai bine de 30 de ani. Trebuie să vină PNRR care să pornească investiţii pentru repararea barajelor şi modernizarea acestora.

Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAP) a fost privată ani la rând de fonduri, motiv pentru care numeroase investiţii, unele vechi de câteva decenii, nu au putut fi finalizate, iar instituţia are nevoie de un sprijin mai mare din partea Guvernului”, a afirmat vineri, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, cu prilejul unei vizite de lucru efectuate în judeţul Harghita.

Însă, cum ANAP și Ministerul Apelor au fost mai mereu conduse de UDMR, de câte ori formațiunea s-a lipit la guvernare, lacrimile ministrului Tanczos Barna sunt unele de crocodil. Ca să fim foarte preciși, cum limba maternă a ministrului nu este româna, „ a plânge cu lacrimi de crocodil” înseamnă „a te manifesta cu fățărnicie” sau „a plânge prefăcut”.

Zice ministrul că „anul acesta au fost triplate, practic, la toate capitolele fondurile pentru investiţii (la ANAP – nota EVZ). Au fost triplate investiţiile din resursele proprii, de la 22 de milioane am ajuns la 68 de milioane anul acesta pe resursele proprii ale instituţiei, de la 107 milioane am ajuns la 175 de milioane pe resursele asigurate de la bugetul de stat. (...) Şi anul acesta este un an record de absorbţie al fondurilor europene”.

Înainte să-l felicităm pe domnul ministru, să vedem cu ce proiecte și realizări se laudă „Apele Române” în ultimul an, când i-au fost „triplate” fondurile de investiții și a bătut recordul la absorbția de bani europeni.

Ce face zi ANAP? Nimic, concret!

În present, Administrația Națională Apele Române are în derulare patru proiecte finanțate cu fonduri europene prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), în care este partener al Ministerului Apelor și Pădurilor, prin care se urmărește „fundamentarea si sprijinirea măsurilor de implementare ce vizează adaptarea structurilor, optimizarea proceselor și pregătirea resurselor umane necesare îndeplinirii obligațiilor asumate (…) privind evaluarea și gestionarea riscului la inundații în scopul consolidării capacității autorităților și instituțiilor publice din domeniul gopodăririi apelor și al managementului riscului la inundații”.

Mai este în derulare proiectul „Luptând împortiva poluării cu substanțe periculoase în bazinul Dunării prin măsurare, gestionare bazată pe modelare și consolidarea capacității”, cu termen de finalizare 31 decembrie 2022.

Însă, deși ministrul se plânge în public, Apele Române nu desfășoară, din bani europeni sau de la bugetul național, niciun proiect de refacere a barajelor, digurilor. Pur și simplu consumă hârtie și bani pentru niște chestiuni pur teoretice. Or, barajele nu de asta duc lipsă!

Singurele consolidări de maluri, diguri, regularizări de albie sunt cele de până în 2010, din fonduri europene pe POSMEDIU 2007-2013 și bani de la bugetul de stat, de la Fondul de Mediu și din credite externe.

Cu ce s-a lăudat ANAP în 2021:

În 2021, ANAP nu a anunțat nicio lucrare de reabilitare la diguri.

Prima comunicare este din 5 ianuarie, în care se laudă că „Echipele Apelor Române intervin pe râul Motru, din județul Mehedinți și pe râul Lotru, județul Vâlcea. Acumulările preiau undele de viitură formate în bazinele hidrografice Jiu și Olt”.

Ziua următoare anunță: „Riscul de inundații s-a diminuat semnificativ în bazinele hidrografice Olt și Jiu”.

Pe 7 ianuarie: „Râul Cerna va fi curățat de deșeurile acumulate”.

Pe 21 martie: Mesajul Domnului Laszlo Barabas, directorul general al Administrației Naționale „Apele Române”, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei 22 martie”.

Pe 1 mai ne urează: „Paște fericit!”.

Pe 8 iunie: „De Ziua Mediului, a fost lansată la apă prima ambarcațiune 100% electrică, proiectată să curețe apele României de gunoaie”.

Pe 22 iunie: „Niveluri istorice pe râul Putna, peste cele din anul 2005”.

Pe 29 iunie: „Mesajul Directorului General al Adminstrației Naționale „Apele Române”, Laszlo Barabas, cu prilejul Zilei Internaționale a Dunării”.

7 august: „Sancțiuni contravenționale în valoare de 632.000 de lei pe plaje între Năvodari-Vama Veche”.

16 iulie: „223 l/mp în 5 ore la stația hidrometrică Ocoliș pe de Valea Ierii!”.

17 iulie: Consultare publică pentru proiectele Planurilor de Management actualizate ale Bazinelor Hidrografice și a Proiectului Planului Național de Management actualizat”.

20 august: „Dosar penal pentru vandalizarea digului de apărare situat pe malul stâng al râului Tisa din Sighetu Marmației”.

10 octombrie: „Hărțile de hazard și de risc vor fi reactualizate în cadrul proiectului ROFLOODS”.

26 octombrie: „Sancțiuni în valoare de 2,76 de milioane de lei pentru exploatarea ilegală a agregatelor minerale”.

Asta în condițiile în care Curtea de Conturi avertiza de mai bine de doi ani că o catastrofă se poate întâmpla oricând.

Avertismentul Curții de Conturi

În jur de 1.000 de baraje nu îndeplineau, în 2017, condiţiile de siguranţă, existând riscul producerii unor catastrofe cu efecte semnificative asupra populaţiei, proprietăţilor şi mediului, se arată în „Raportul Public pe anul 2017” al Curţii de Conturi.

„Deţinătorii unor lucrări hidrotehnice nu au efectuat toate demersurile în vederea autorizării funcţionării acestora (barajelor – nota EVZ). A rezultat faptul că un număr de 39 de baraje de importanţă excepţională şi deosebită (categoriile A şi B) nu erau autorizate/avizate să funcţioneze în condiţii de siguranţă.

Referitor la barajele din categoriile de importanţă C şi D (baraje de importanţă normală şi redusă), la nivelul anului 2017, un număr de 982 de baraje nu erau autorizate/avizate să funcţioneze în condiţii de siguranţă, existând astfel riscul producerii unor catastrofe, cu consecinţe semnificative asupra populaţiei, proprietăţilor şi mediului”, se arată în raport, la capitolul destinat activităţii Ministerului Apelor şi Pădurilor.

Curtea de Conturi recomanda efectuarea tuturor demersurilor necesare în vederea funcţionării în condiţii de siguranţă a barajelor şi lacurilor de acumulare.

Guvernul astupă gura Curții de Conturi

În replică, Guvernul, prin ministerul condus astăzi de Tanczos Barna, ieșea public să precizeze despre Curtea de Conturi că nu are „competență” şi „responsabilitate” în domeniul hidrotehnic și induce un sentiment de panică în rândul cetățenilor, pentru că nu a solicitat un punct de vedere din partea specialiștilor din domeniu.

Totuși, ministerul admitea că existau 2223 baraje la nivel național (gestionate de ANAR -330, alte entități -1672), din care 982 neautorizate (gestionate de ANAR – 27).

Din totalul de 982 de baraje, Guvernul pretindea că până în anul 2021 vor primi autorizație un număr de 972. Guvernul nega însă faptul că ar exista 39 de baraje neautorizate de „importanţă excepţională” sau „deosebită” (categoriile A şi B).

Guvernul explica existenţa barajelor neautorizate astfel:

„Barajele neautorizate sunt deţinute, de regulă, de societăţi aflate în insolvenţă, diferite alte entităţi comerciale private (societăţi comerciale, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale etc.) şi au termen de conformare permanent (…)

În concluzie, niciun moment nu a existat „riscul producerii unor catastrofe, cu consecințe semnificative asupra populației, proprietăților și mediului” așa cum se menționează în documentul citat și întocmit de persoane care nu au competență și responsabilitate în domeniul hidrotehnic”.

„Inducerea unui sentiment de panică în rândul cetățenilor, fără a solicita un punct de vedere din partea specialiștilor din domeniu este un demers care nouă ne scapă.

Combatem ferm aceste afirmații care nu sunt în concordanță cu adevărul și totodată reitărăm faptul că MAP și ANAR acționează permanent pentru a asigura securitatea și siguranța cetățenilor”, a mai precizat Guvernul.

Că Guvernul, prin Ministerul Apelor a mințit, o dovedește declarația de vineri a lui Barna Tanczos și lucrările realizate, de fapt nerealizate, din 2019 până astăzi de ANAP.

Încă o dovadă că Guvernul a mințit ca să liniștească populația:

În Planul de analiză și acoperire a riscurilor București, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București-Ilfov arată că un cutremur ar putea rupe barajul „Lacul Morii”.

Rezultatul: un val de apă de 20 de metri înălțime ar acoperi Bucureștiul.

Nici despre asta nu vorbește Guvernul…

Dacă se rupe barajul Lacul Morii, apa ajunge până la nivelul Muzeului Național, în Piața Națiunile Unite, spune documentul.

Asta înseamnă un val de apă de 20 de metri înălțime!

Reacția ANAP la semnalul de alarmă tras de Curtea de Conturi:

Pe 20 martie 2019, în urma apariției Raportului Curții de Conturi care prezintă situația barajelor în 2017, Administrația Națională „Apele Române” făcea următoarele precizări:

„Baraje de importanță A și B – 181 existente la nivel național (deținute de: ANAR – 86, Hidroelectrica – 89, alte entități – 6) din care baraje neautorizate, 1 (Bilciurești – baraj construit în 1930, care are în desfășurare lucrări de punere în siguranță și, în prezent, nu are volum de apă);

Baraje de importanță C și D – 2.223 existente la nivel național (deținute de ANAR -330, alte entități -1672), din care 982 neautorizate (deținute de ANAR – 27, majoritatea având în desfășurare lucrări de punere în siguranță sau fiind în procedură avansată de reautorizare).

Sub coordonarea Ministerului Apelor și Pădurilor, Administrația Națională „Apele Române” pune în aplicare un Plan de măsuri pentru o perioadă de 3-5 ani pentru conformarea tuturor barajelor nereglementate din punct de vedere al legislației naționale privind siguranța.

În prezent, conform acestui plan, sunt propuse pentru autorizare/reautorizare 341 baraje în 2019, 314 în 2020 și 317 în 2021, adică un total de 972 baraje.

Subliniem faptul că pentru barajele şi lacurile de acumulare care au mai mulţi proprietari care îşi dispută dreptul de proprietate în instanţă, MAP nu are competenţa de a interveni în acest proces, însă efectuează controale permanente prin compartimentele de specialitate ale ANAR, astfel încât să fie evitată apariţia situaţiilor de risc cum ar fi avarierea acestor lucrări în cazul producerii viiturilor.

Menționăm faptul că specialiștii Ministerului Apelor și Pădurilor și ai Administrației Naționale „Apele Române” monitorizează în permanență situația tuturor barajelor din România.

În contextul schimbărilor climatice și în fața noilor provocări pe care ni le rezervă natura, MAP, ANAR și instituțiile subordonate din domeniul apelor depun eforturi constante și susținute cu scopul de a menține climatul de siguranță necesar atât cetățenilor și bunurilor acestora, cât și activităților socio-economice desfășurate de entitățile implicate în dezvoltarea țării și creșterii nivelului de trai.

În concluzie, în niciun moment nu a existat „riscul producerii unor catastrofe, cu consecințe semnificative asupra populației, proprietăților și mediului” așa cum se menționează în documentul citat și întocmit de persoane care nu au competență și responsabilitate în domeniul hidrotehnic.

Inducerea unui sentiment de panică în rândul cetățenilor, fără a solicita un punct de vedere din partea specialiștilor din domeniu este un demers care arată lipsă de profesionialism, chiar și în domeniul jurnalistic.

Combatem ferm aceste afirmații care nu sunt în concordanță cu adevărul și, totodată, reiterăm faptul că MAP și ANAR acționează permanent pentru a asigura furnizarea tuturor serviciilor și beneficiilor socio-economice pe care le pot aduce barajele și lacurile de acumulare, inclusiv securitatea și siguranța cetățenilor”.

Câteva exemple recente:

În vara anului 2020, un dig de pe râul Timiș s-a rupt în două locuri în dreptul orașului Lugoj. Zeci de adulți și copii au fost evacuați din calea apelor în ultimul moment.

În iunie 2021, în barajul de pe Siret, de la Movileni, a apărut o breșă.

Barajul de la intrarea în Târgu Jiu nu pare să fie un obstacol real în calea apelor.

„Riscul cel mai mare este ca apa să rastoarne barajul pe albia Jiului. Problema este ca în imediata apropiere a acestui baraj există un cartier de case, Parcul Central, Municipiul Târgu Jiu. Ne putem aștepta ca tot mâlul și toată apa să acopere o parte din municipiu”, declara, în iulie 2021, Marcel Romanescu, primarul Municipiului Târgu Jiu.

Autoritățile locale susțin că investițiile pentru modernizarea barajului au fost oprite, pentru că prioritățile ar fi fost altele. Cert este că reprezentanții Apelor Române ridică din umeri în fața notificărilor primite de la autoritățile locale.

Menirea ANAP

Potrivit legii, Administraţia Naţională „Apele Române” administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor formată din lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaţiilor, canale, derivaţii interbazinale, prize de apă şi alte lucrări specifice, precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său, în scopul cunoaşterii şi a gestionării unitare pe ansamblul ţării, a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.

ANAP este compusă din 11 Administrații Bazinale de Apă (ABA) - unități administrative aferente fiecărui bazin hidrografic semnificativ, fiecare AB. având în subordine structuri organizate la nivel județean, denumite Sisteme de Gospodărire a Apelor (SGA).

Pe lânga cele 11 ABA, în subordinea Administrației Naționale „Apele Române” se mai afla și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (IHNGA) și Exploatarea Complexă Stânca-Costești.

Concluzia

Ca în toate instituțiile statului român, numirile politice la „Apele Române”, care gestionează investiții anuale circa o sută de milioane de euro, sunt regula, nu excepția, menită să sifoneze banii publici către clientelele de partid.

Toate partidele, când au ajuns la putere, și-au dorit să controleze ANAP.

Ca exemplu, să ne amintim că în decembrie 2009, preluând împreună guvernarea, Partidul Democrat Liberal și UDMR și-au împărțit funcțiile de conducere de la administrațiile bazinale din subordinea ANAR și au schimbat toți directorii cu oamenii lor.

Instituția a fost vizată, de alungul anilor, de multe dosare penale, unele dintre ele încheiate cu condamnări, altele clasate sau retrimise la DNA pentru a fi refăcute.

Chelnerița pe post de inginer

Anula acesta, în aprilie, șase persoane, între care directorul Administrației Bazinale de Apă „Prut-Bârlad” Petru Avram și primarul și viceprimarul localității sucevane Vatra Moldoviței, au fost puse sub urmărire penală de DNA într-un dosar privind angajările de la Apele Române.

Aceștia erau acuzați de abuz în serviciu, obținere de foloase necuvenite și complicitate la abuz în serviciu.

O fostă chelneriță, angajată pe un post de inginer la Apele Române, era acuzată de complicitate la abuz în serviciu.

În iulie, Dosarul a fost trimis în judecată. Fostul director al instituției, dar și cei doi funcționari care ar fi fost angajați ilegal sunt acuzați de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu.