Exclusiv. Între hobby și necesitate. De ce învață românii limbi străine la maturitate și care sunt tendințele actuale

Limbi străine. Sursă foto: Arhivă

Tot mai mulți adulți din România aleg să învețe o limbă străină la maturitate, nu doar din curiozitate sau pasiune pentru călătorii, ci ca o investiție reală în carieră, mobilitate și calitatea vieții. Într-un context profesional tot mai competitiv, competențele lingvistice au devenit un criteriu esențial de diferențiere, care îți poate aduce sau îți poate lua job-ul la care ai visat. Adulții caută soluții care să îi ajute să comunice clar, fluent și cu încredere în viața de zi cu zi, de la sedințe și prezentări până la interacțiuni sociale. Un studiu al EURES sugerează că vorbirea unei a doua limbi poate aduce un plus la salariu situat între 11 % și 35 %, în funcție de limbă și țara în care se desfășoară activitatea.

Totuși, experții spun că beneficiile nu sunt doar în sfera profesională. Studiile arată că învățarea unei limbi străine la maturitate ajută la susținerea funcțiilor cognitive și contribuie la menținerea sănătății creierului pe termen lung. Între aplicații digitale, cursuri online și programe personalizate cu profesori, românii au astăzi mai multe opțiuni ca oricând. Alegerea metodei potrivite și a timpului investit devin însă esențiale pentru ca învățarea să fie eficientă și sustenabilă.

Nevoia de a comunica eficient

În România, interesul pentru învățarea limbilor străine rămâne ridicat, însă motivațiile și așteptările adulților s-au schimbat vizibil în ultimii ani. Dacă în trecut accentul era pus pe acumularea de cunoștințe, astăzi miza principală este comunicarea reală și eficientă, mai ales în contexte profesionale.

„În ultimii 2–3 ani, cererea s-a mutat clar de la <a învăța o limbă> la a putea comunica eficient în contexte reale de muncă: ședințe, prezentări, emailuri și call-uri cu clienți. Accentul este pus tot mai mult pe fluență funcțională și încredere în exprimare. În România, la nivelul adulților activi profesional, engleza rămâne dominantă, fiind o competență de bază în majoritatea rolurilor. Imediat după ea, germana și franceza se mențin constant în top, în special în industrii precum servicii, retail internațional, banking, software sau medical. Observăm mulți medici și studenți la Medicină care se pregătesc pentru rezidențiate sau cariere în țări vorbitoare de franceză sau germană, unde limba este o condiție esențială de integrare profesională”, a precizat Ina Purcaru, fondatoarea Centrului de Limbi Străine Ibsen.

De asemenea, oamenii aleg să învețe anumite limbi străine și ca hobby, precum italiana sau spaniola. De cele mai multe ori, cei care le studiază stăpânesc deja engleza și își doresc o a doua limbă, pe care o asociază cu destinații de vacanță, cultură sau experiențe personale. Există o cerere mai scăzută și pentru limbi mai rare, precum neerlandeza (olandeza). „Cele mai frecvente motive pentru care adulții învață o limbă străină sunt legate de evoluția profesională: avansare în carieră, schimbare de job, acces la roluri internaționale sau la sisteme medicale și educaționale din afara României. În paralel, există și o motivație personală puternică: creșterea încrederii în sine, dorința de a se exprima clar în contexte sociale sau de a se bucura mai mult de călătorii”, adaugă aceasta.

Obiective de carieră și medie de vârstă

Cei care doresc să învețe limbi străine se concentrează pe ideea de funcționalitate. Astăzi, cursanții vor să poată susține ședințe, prezentări sau call-uri internaționale fără teama de a se bloca. Această nevoie este susținută și de mediul corporate. Aproximativ 40% dintre cursanți beneficiază de programe achiziționate direct de către angajatori pentru dezvoltarea echipelor.

„Lucrăm cu aproximativ 600 de cursanți lunar, în programe individuale și de grup. 40% sunt cursanți din proiecte corporate, adică companii care achiziționează cursuri pentru angajații lor, iar restul sunt persoane fizice, care își plătesc cursurile din resursele lor. Profilul mediu este un adult între 28 și 45 de ani, din București sau marile orașe (Cluj, Brașov, Iași, Constanța, Timișoara) activ profesional, care ori înțelege limba, dar simte că nu se exprimă suficient de fluent sau sigur, ori consideră că învățarea unei noi limbi îl ajută în dezvoltarea lui profesională și personală. Pentru că lucrăm exclusiv online, avem și cursanți români din diaspora, care aleg să își perfecționeze limba țării în care trăiesc cu ajutorul unui profesor vorbitor de română.

Unii cursanți vin cu obiective foarte clare, legate de un termen limită sau un context profesional precis. Alții vin cu dorința generală <să vorbesc mai bine>, care de cele mai multe ori ascunde un blocaj concret: teama de a greși, lipsa fluenței sau dificultatea de a vorbi spontan”, a afirmat fondatoarea școlii de limbi străine.

Duolingo, doar un prim pas

Când vine vorba de metodele de studiu, piața este împărțită între accesibilitatea tehnologiei și eficiența cursurilor structurate. Aplicațiile de tip self-study, precum Duolingo, sunt extrem de populare în România pentru că ajută la formarea unei rutine și la acumularea rapidă de vocabular în etapele de început. Totuși, expertul subliniază că aceste instrumente nu sunt suficiente pentru dezvoltarea capacităților de comunicare.

„Duolingo rămâne un reper global în zona de self-study. Pe baza datelor Duolingo din România, limba engleza este în topul limbilor studiate în aplicație. Aplicațiile sunt foarte utile pentru vocabular, rutină și expunere constantă, mai ales la început. Sunt accesibile și ușor de integrat în viața de zi cu zi. Limitarea lor apare însă exact acolo unde adulții au cea mai mare nevoie: comunicare adaptată nevoii lor profesionale sau personale, corectarea pronunției și a nuanțelor, feedback personalizat și adaptarea structurii pe măsură ce avansează”, explică Ina Purcaru.

Timpul, cel mai mare adversar

Când vorbim de adulți, prinși în viața profesională și personală, timpul este cel mai mare inamic în procesul de învățare. Potrivit expertului, investind puțin timp, dar constant, adică un curs pe săptămână, ajută la atingerea unor rezultate bune. Pe această rețetă, în aproximativ 4 luni, un adult poate reuși să poarte conversații simple, de bază, într-o limbă străină.

„O regulă realistă pentru adulți ocupați ar fi 1-2 ședințe pe săptămână, plus 20-30 minute de expunere ghidată (radio, muzică, audiobook-uri, micro-exerciții pe aplicații) în zilele fără curs. Progresul devine vizibil când există consecvență, nu intensitate ocazională. Dacă nu avem un termen limită care să ne preseze, cu o ședință pe săptămână și cu 20-30 de minute de practică ușoară între ele, vom observa un progres în 3-4 luni. Dacă urmărim schimbări majore, rapide, este nevoie 2-3 ședințe pe săptămână, adică 4-6 ore de studiu cu un profesor, pe lângă studiul individual”, spune Ina.

Depășirea barierelor psihologice

Dincolo de provocările logistice sau de timp, cel mai mare obstacol în stăpânirea unei limbi noi rămâne bariera psihologică. Abandonul apare frecvent atunci când cursanții își pierd răbdarea cu propriul ritm de învățare. Deși evoluția lor este reală, așteptările nerealiste și autocritica îi împiedică să vadă rezultatele, făcându-i să creadă, în mod eronat, că efortul lor este în zadar. Un alt factor care îi împiedică pe adulți în procesul de învățare este chiar relația cursant-profesor.

„Cel mai des, abandonul apare atunci când cursantul are senzația că nu face progres, chiar dacă, obiectiv vorbind, evoluția există. Mulți adulți sunt foarte duri cu ei înșiși și au așteptări nerealist de mari, influențate de perfecționism sau de comparația cu alții. Un alt factor important este lipsa unui plan clar și a unor repere concrete de progres, care să facă evoluția vizibilă și măsurabilă. În plus, un element esențial, adesea subestimat, este relația cu profesorul. Dacă nu există chimie, încredere și o legătură emoțională minimă, cursantul se va bloca, va evita să vorbească și, în timp, va renunța. Învățarea unei limbi străine este un proces personal, iar fără un cadru sigur și empatic, progresul devine mult mai lent”, precizează experta.

„Nu mai am răbdare să învăț”

Un lucru care îi oprește pe mulți adulți să învețe o limbă străină este convingerea că, odată cu trecerea anilor, pierdem abilitatea de a învăța sau că am „ratat startul” dacă nu am făcut-o în copilărie. În realitate, adulții au avantaje majore: disciplină, obiective clare, experiență de viață și un vocabular conceptual deja format. Ce le lipsește, de obicei, nu este capacitatea de a învăța, ci contextul potrivit.

„Mitul este că <nu mai am răbdare să învăț>, <nu sunt bun la limbile străine> sau <dacă nu am învățat în copilărie și în școală, acum este prea târziu>. Aceste convingeri apar, de cele mai multe ori, din experiențe anterioare nereușite, adesea legate de metoda din învățământul de stat, unde accentul a fost pus pe teorie, memorare și corectare, nu pe comunicare și siguranță emoțională. Realitatea este că adulții au avantaje foarte mari: disciplină, obiective clare, experiență de viață și un vocabular conceptual deja format. Ce le lipsește, de obicei, nu este capacitatea de a învăța, ci contextul potrivit. Atunci când lucrează cu un profesor empatic, care înțelege blocajele emoționale ale unui adult și ritmul său de viață, apar schimbări rapide și majore”, a explicat Ina Purcaru.

Astfel de bariere îi privează pe oameni de beneficii uriașe. Învățarea unei limbi străine are un impact direct și profund asupra sănătății creierului, stimulând neuroplasticitatea și capacitatea acestuia de a crea noi conexiuni. Studierea unei limbi îmbunătățește memoria, concentrarea, procesarea informației și rezolvarea problemelor, dar și abilități esențiale precum comunicarea, ascultarea activă și gândirea critică, chiar și atunci când perioadele de învățare sunt relativ scurte. Mai mult, cercetările arată că învățarea unei limbi noi poate produce modificări fizice la nivelul creierului, inclusiv dezvoltarea hipocampului, o zonă-cheie pentru memorie și învățare, contribuind astfel la încetinirea declinului cognitiv și la reducerea riscului asociat cu afecțiuni precum Alzheimer.

Trenduri în viitor

Pentru următorii ani, se conturează câteva direcții clare: cerere tot mai mare pentru cursuri aplicate, orientate pe comunicare reală, creșterea formatelor de cursuri online 1:1 și a grupurilor mici, dar și dezvoltarea accelerată a „blended learning-ului”, susținut de inteligența artificială. „Aplicațiile și instrumentele AI vor prelua tot mai mult partea de rutină: vocabular, exerciții, expunere zilnică, feedback automat, iar profesorul va rămâne esențial pentru corectarea fină, conversația reală, clarificarea și depășirea blocajelor și adaptarea la contextul fiecărui cursant. Practic, tehnologia susține procesul, iar profesorul produce saltul real de comunicare”, spune aceasta.

De asemenea, alegerea limbilor străine studiate va fi tot mai legată de context, carieră și mobilitate profesională, nu de trenduri generale. „Nu cred că va exista o explozie pe o singură limbă, ci mai degrabă o creștere dictată de mobilitatea profesională și de proiectele concrete din piață. Alegerea limbii va fi tot mai legată de context, carieră, relocare, studii sau integrare profesională și mai puțin de trenduri generale”, adaugă Ina Purcaru.