Sursa foto Pixabay
Din cuprinsul articolului
Exclusiv. Cosmin Dorobanțu, președintele Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), a povestit despre starea actuală a închisorilor din România, problemele cu care se confruntă sistemul, dar și despre șansele ca un deținut să evadeze.
Ce le lipsește penitenciarelor din România
„Resursele materiale necesare pentru digitalizarea/tehnologizarea multora dintre activitățile specifice sistemului administrației penitenciare consumatoare de timp și efort. Resurse umane specializate, cu titlu de exemplu asigurarea asistentei medicale reprezintă o prioritate, iar lipsa medicilor reprezintă cu adevărat o provocare.”
Cosmin Dorobanțu. Sursa foto Facebook
Dorobanțu a explicat că sistemul penitenciar se confruntă în continuare cu lipsuri majore, atât în privința dotărilor tehnologice, cât și a personalului specializat. El a subliniat că digitalizarea rămâne un obiectiv urgent, pentru a eficientiza activitățile administrative, iar lipsa medicilor și a personalului de specialitate pune presiune mare pe întreg sistemul.
Potrivit acestuia, asigurarea asistenței medicale este o prioritate națională, însă greu de atins fără resurse umane suficiente.
Cât de mari sunt șansele ca un deținut să scape
Cosmin Dorobanțu a spus că riscul de evadare în sistemul penitenciar românesc este foarte scăzut, datorită măsurilor stricte de siguranță. Totuși, el a explicat că există situații speciale unde riscul crește.
„Raportat la măsurile de siguranță prevăzute la momentul acesta, în legislația din România, pentru unitățile penitenciare (conform specificului acestora), posibilitatea ca un deținut să evadeze este destul de redusă.
Închisoare. Sursa foto: Pixabay
Situațiile în care totuși au fost înregistrate astfel de cazuri s-au petrecut fie la punctele de lucru exterioare (care sunt situate în afara perimetrelor unităților penitenciare, unele dintre acestea fiind chiar fără pază și supraveghere realizată de către personal specializat), fie la diferite alte instituții/evenimente din exteriorul penitenciarelor.
Unele evadări au avut loc mai degrabă din cauza imposibilității asigurării unui număr suficient de personal pentru pază și supraveghere (lipsa de personal este una dintre cele mai stringente problematici ale sistemului administrației penitenciare) sau a unor erori umane (fundamentate pe nivel crescut de oboseală ca urmare a numărului mare de ore lucrat și posibilitatea limitată de recuperare și odihnă).”
El a explicat că majoritatea evadărilor nu se produc din interiorul penitenciarelor, ci la punctele de lucru externe, unde deținuții muncesc fără pază strictă. Lipsa personalului și oboseala angajaților sunt cauze frecvente pentru eventualele scăpări. Cu toate acestea, Dorobanțu a spus că sistemul de siguranță este solid, iar riscul de evadare rămâne minim.
Relația dintre deținuți și polițiști
Cosmin Dorobanțu a explicat că în penitenciare există o relație complexă între personalul de pază și deținuți, bazată atât pe reguli stricte, cât și pe încredere umană.
„Relația dintre personalul angajat și persoanele custodiate este stabilită conform prevederilor legale în vigoare, fiecare dintre aceste două categorii de persoane cunoscându-și drepturile, obligațiile și interdicțiile stipulate de lege.
Cu toate acestea, având în vedere perioada îndelungată de timp petrecută împreună, cred că putem afirma că agentul supraveghetor se încadrează în categoria persoanelor cele mai de încredere pentru o persoană privată de libertate, de la nivelul unei unități penitenciare.
Agentul supraveghetor este prima persoană care cunoaște/află tot ce se întâmplă cu un deținut. Atunci când niciun psiholog, asistent social, educator sau preot nu mai este în unitate, cel care îl vede/ascultă/sfătuiește este agentul supraveghetor.”
Dorobanțu a spus că agentul supraveghetor joacă un rol esențial în echilibrul psihologic al deținuților. Este persoana care observă primele semne de tensiune sau criză și care oferă sprijin atunci când alți specialiști nu sunt disponibili. În timp, această relație se bazează pe respect și încredere reciprocă, deși rămâne în limitele impuse de lege.
Unul din punctele forte ale sistemului românesc
Tot el a explicat că acest model de interacțiune umană este unul dintre punctele forte ale sistemului românesc.
„În primul rând relația personal-deținuți. Sistemul penitenciar actual funcționează pe bază conceptului de securitate dinamică. Un principiu simplu care pune accent în primul rând pe latura umană și centrează ființa și relațiile interumane umane pe primul plan.
Aplicarea acestui concept a presupus înlăturarea percepției puterii dominante a angajaților din instituțiile penitenciare, încurajând în mod continuu comportamentul prosocial și responsabil al deținuților.”
El a declarat că această „securitate dinamică” reprezintă o formă modernă de gestionare a mediului penitenciar, prin care accentul se mută de la control strict la cooperare. Ideea este ca deținuții să fie tratați cu demnitate, pentru a-i încuraja să adopte comportamente pozitive și responsabile.
Planurile ANP pe termen mediu și lung
Cosmin Dorobanțu a povestit și despre planurile pe care ANP le are în vedere pentru următorii ani.
„Principalele proiecte pe termen mediu și lung: continuarea procesului investițional de creștere a capacitații legale de cazare și atingerii standardului de 4m²/persoană custodiată și a îmbunătățirii condițiilor de cazare; creșterea standardelor de siguranță și de securitate, protecția personalului și a persoanelor custodiate.
ANP are în plan și alte proiecte: investiții în formarea specializată a personalului; corpul experților din sistemul penitenciar și regândirea procesului de formare profesională continuă element absolut necesar, în condițiile ieșirii din sistem a unui număr mare de personal cu experiență; digitalizarea proceselor și activităților atât la nivel central, cât și la nivelul fiecărei unități de deținere; promovarea activităților în comunitate cu persoanele din custodie și în special a celor lucrative, generatoare de venituri.”
Dorobanțu a explicat că obiectivul principal este modernizarea infrastructurii și atingerea standardului european de spațiu pentru fiecare deținut, de 4 metri pătrați. În același timp, ANP vrea să investească în formarea personalului, în digitalizarea procedurilor și în programe care îi ajută pe deținuți să muncească și să se reintegreze în societate.
„Modernizarea penitenciarelor”, a spus el, nu înseamnă doar ziduri noi, ci și oameni mai bine pregătiți, tehnologie și relații umane sănătoase între personal și deținuți.
