Excepțiile de la vârsta standard de pensionare, vizate de o nouă recomandare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Consiliul Fiscal recomandă ajustarea graduală a vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață și eliminarea excepțiilor de la vârsta standard, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra sistemului public de pensii.

Recomandarea apare în Raportul anual pentru 2025 și este legată de îmbătrânirea populației, apropierea pensionării generației numeroase a „decrețeilor” și deficitul ridicat al sistemului de asigurări sociale.

Instituția nu propune însă, în acest moment, o nouă vârstă de pensionare și nici un calendar concret pentru majorarea pragului.

Măsura este prezentată ca parte a unui set de reforme structurale care ar trebui să limiteze presiunile viitoare asupra finanțelor publice.

Consiliul Fiscal leagă pensionarea de speranța de viață

În raport, Consiliul Fiscal indică trei direcții principale pentru reducerea riscurilor generate de schimbările demografice: creșterea participării populației la piața muncii, extinderea bazei de contribuabili și ajustarea graduală a vârstei de pensionare în funcție de speranța de viață.

„Atenuarea acestor riscuri ar reclama o serie de măsuri structurale: creșterea participării pe piața muncii, ajustarea graduală a vârstei de pensionare în corelație cu speranța de viață și eliminarea excepțiilor de la vârsta standard de pensionare”, se arată în document.

Recomandarea nu înseamnă că vârsta standard de pensionare se modifică automat în 2026. Pentru ca o astfel de schimbare să intre în vigoare ar fi nevoie de modificări legislative și de stabilirea unui mecanism concret.

Generația „decrețeilor” se apropie de pensionare

Una dintre problemele semnalate de Consiliul Fiscal este evoluția demografică a României. Generațiile numeroase născute după decretul din 1966 se apropie de vârsta de pensionare, ceea ce va crește numărul beneficiarilor sistemului public într-o perioadă în care baza de contributori rămâne relativ redusă.

Primele cohorte numeroase născute în 1967 vor ajunge la vârsta standard de pensionare începând din 2030 în cazul femeilor și din 2032 în cazul bărbaților, potrivit calendarului actual. În cazul femeilor, vârsta standard urmează să ajungă la 65 de ani în ianuarie 2035.

Consiliul Fiscal avertizează că apropierea acestui moment va exercita presiuni suplimentare asupra cheltuielilor publice. Instituția estimează că cheltuielile cu pensiile vor continua să crească până în 2030, în condițiile în care structura demografică a populației se schimbă.

Deficitul sistemului de asigurări sociale a crescut

Problema demografică se suprapune peste o situație financiară dificilă. Potrivit datelor prezentate în raport și preluate în analiza privind sustenabilitatea sistemului, deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat, inclusiv componentele referitoare la pensii speciale și de serviciu, a ajuns în 2025 la 52,4 miliarde de lei.

Valoarea este cu 12,7 miliarde de lei mai mare decât în anul precedent. În același timp, deficitul cumulat al sistemelor de asigurări sociale, pensii, sănătate și șomaj a reprezentat 27,8% din deficitul bugetar total.

Consiliul Fiscal arată că, deși deficitul bugetar general al României s-a redus în 2025 cu 1,4 puncte procentuale din PIB, deficitul sistemelor de asigurări sociale a crescut cu 0,3 puncte procentuale.

Cheltuielile de asistență socială au crescut, de asemenea, cu aproximativ 12% în 2025, adică aproape 27 de miliarde de lei. Evoluția a fost influențată în principal de efectul pentru un an întreg al recalculării pensiilor aplicate începând din septembrie 2024.

România are și o bază redusă de contributori

Presiunea asupra sistemului este amplificată de participarea relativ redusă la piața muncii. România are o rată de participare de aproximativ 67%, față de 75,3% la nivelul Uniunii Europene.

În 2025, rata de ocupare a populației cu vârste între 15 și 64 de ani a fost de 63%, cu 0,8 puncte procentuale mai mică decât în anul precedent. România s-a situat astfel printre statele UE cu cele mai scăzute niveluri de ocupare.

Pentru sistemul public de pensii, evoluția este importantă deoarece veniturile din contribuții depind în mare măsură de numărul persoanelor care lucrează și de nivelul veniturilor acestora.

În acest context, Consiliul Fiscal nu indică majorarea vârstei de pensionare drept singura soluție. Instituția recomandă simultan creșterea participării pe piața muncii și extinderea bazei de contribuție.

Ce se poate întâmpla cu pensiile în 2027

Recomandările Consiliului Fiscal vizează și evoluția cheltuielilor cu pensiile și salariile în următorul an.

Pentru 2027, instituția susține că ritmul de creștere a cheltuielilor publice cu salariile și pensiile nu ar trebui să depășească dinamica PIB-ului nominal, iar eventualele indexări ar trebui realizate cu prudență.

Consiliul Fiscal estimează pentru 2027 o creștere economică reală de aproximativ 2%, în timp ce inflația ar putea coborî sub 4% spre finalul anului, în lipsa unor noi șocuri economice majore. Deficitul bugetar este estimat în jurul nivelului de 5,5% din PIB.

Vârsta de pensionare nu se schimbă deocamdată

Recomandarea Consiliului Fiscal nu reprezintă o decizie de majorare a vârstei de pensionare. Documentul pune în discuție un mecanism prin care vârsta standard să fie ajustată gradual în funcție de speranța de viață și solicită reducerea excepțiilor care permit pensionarea înaintea pragului general.

Presiunea asupra sistemului va crește însă în anii următori, pe măsură ce generațiile numeroase născute după 1966 vor intra treptat la pensie. Pentru România, provocarea este de a menține echilibrul dintre numărul beneficiarilor, numărul celor care contribuie și resursele disponibile la buget.