EVZ CHIȘINĂU. Tradiții și obiceiuri moștenite din strămoși

EVZ CHIȘINĂU. Tradiții și obiceiuri moștenite din strămoși

Duminica Paștelui este sărbătoarea centrală a calendarului festiv creștin. Bătrânii zic că aceasta semnifică biruința binelui asupra răului, a vieții asupra morții.

Pentru mulți dintre noi, perioada pascală înseamnă nu doar reuniune de familie, dar și o revenire în timp, la vechile tradiții. În aceste zile, în care așteptăm să vină Paștele, ne amintim cum sărbătoresc românii Învierea Domnului.

Tradiția românească rămasă încă vie

O semnificație aparte a sărbătorii Paștelui o are Săptămâna Patimilor, de care sunt legate o serie de tradiții. Joia Mare este o zi în care creștinul nu-și vede capul de treburi. Înainte de răsăritul soarelui, oamenii fac focuri prin ogrăzi, aprind gunoiul de prin livezi și curăță pomii. Se zice că astfel ei alungă răul din jurul casei. În Joia Mare se strâng ouăle de la găini și se pun într-o trăistuță deoparte.

Se consideră că ele sunt lecuitoare, cu putere magică. Anume aceste ouă se recomandă a fi vopsite. „Găoacea de la aceste ouă se îngroapă în pământ în coteț, pentru ca găinile să fie ouătoare și sănătoase. Gospodinele mai știu și un alt secret. Ele păstrează o pare din aceste găoci și, în caz de boală, sunt puse în apă cu care te poți spăla. Se zice că în felul acesta scapi de boală”, spune Maria Codreanu din Ruseștii Noi. Tot în Joia Mare se coc cozonaci, colaci, plăcinte și prescuri. Dacă ouăle pot fi vopsite și vineri, ba chiar și sâmbăta, atunci coptul păștii se face numai în Joia Mare. Vineri e păcat să coci, iar sâmbăta s-ar putea să nu se isprăvească tot lucrul și atunci pe unele neveste le poate prinde cu mătura în mână Sfintele Păști, ceea ce e mare păcat. Se spune că dacă miercuri sau vineri se coace pasca cu brânză, atunci asupra vitelor se abat nenorociri.

Prin cântec, sărbătoarea devine mai frumoasă

Deosebite în cadrul sărbătorilor pascale sunt cântecele divine, despre care spun folcloriștii, sunt o zestre importantă a neamului românesc, moștenită de la strămoși. Cu greu s-a reușit să se revină la cântecul cult, dar de aproape două decenii acesta revine tot mai mult la viață. „Pentru a scoate din anonimat aceste melodii pascale și pentru a le face cunoscute aici în țara noastră, am inițiat festivalul-concurs al cântecului Pascal „Pentru Tine, Doamne”. Încercăm să promovăm prin asta și tinerele talente, dar și să dăm continuitate atât cântecului divin, cât și tradițiilor legate de Paște. De 19 ani deja facem asta și mă bucur că participă în cadrul festivalului tot mai mulți tineri. Prin cântec, sărbătoarea devine mai frumoasă”, spune Nicolae Gribincea, folclorist și maestrul în artă.