EVZ Special
EVZ CHIȘINĂU. Din suflet pentru suflet. Imobilizați în scaune rulante, ne dau o lecție de viață
Zi de zi ne plângem că timpul trece prea repede și că nu reușim nimic. Totuși, ar trebui să luăm o mică pauză și să admirăm lucrurile frumoase ce ne înconjoară. Persoanele cu dizabilități sunt cele care, de această dată, încearcă să ne facă viața mai frumoasă prin lucrările sale, la care au depus multă străduință și dragoste.
Am întâlnit-o pe Alina Nicolaev la o expoziţie de lucrări manuale, organizată de Alianţa Organizaţiilor pentru Persoane cu Dizabilităţi, în parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova. Tânăra, în vârstă de 29 ani, povesteşte cu amărăciune că acum trei ani a ajuns imobilizată într-un scaun cu rotile din cauza unei tumori pe măduva spinării. „Am consultat cei mai buni specialişti din Moldova, însă aceştia nu au depistat la timp tumoarea, chiar dacă eu am arătat de nenumărate ori locul în care simţeam durere”, mărturiseşte Alina.
Având mult timp liber la dispoziţie, tânăra a hotărât să-şi găsească o ocupaţie. Astfel, aceasta a început a confecţiona diverse lucrări manuale, cum ar fi goblenul, accesorii pentru păr, broşe. „După ce am văzut că-mi iese bine ceea ce fac, am hotărât să mă promovez. Când ieşeam la plimbare în parc, luam cu mine şi lucrările mele”, spune tânăra. Observând că lucrările sale sunt apreciate şi se cumpără, aceasta a început să aibă mai multă încredere în forţele proprii.
Pensie mică, profit nesemnificativ
Ne puteți urmări și pe Google News
Tatiana Bezerdic este o altă meşteriţă de lucrări hand-made. Aceasta, de profesie învăţătoare de clasele primare, povesteşte că a început această mică afacere după ce, în urmă cu 17 ani, a rămas dependentă de scaunul rulant. „M-am regăsit în lucrările mele, iar florile pe care le confecţionez îmi sunt nişte prieteni care mereu mă ascultă”, mărturiseşte meşteriţa.
Cu toate că îi este foarte greu să se deplaseze, fiindcă locuieşte la etajul doi, ea nu a uitat de profesia sa. Astfel, aceasta oferă lecţii de hand-made copiilor. „Sunt extrem de bucuroasă că pot să-i învăţ şi pe alţii ceea ce pot face eu, mai ales când este vorba de copii”, spune Tatiana Bezerdic. Totodată, meşteriţa se plânge că îi vine foarte greu, fiindcă pensia este prea mică, iar banii pe care îi obține din vânzări sunt nesemnificativi.
Masterclass-uri în toată Moldova
La expoziţia din Casa Guvernului la care au participat Alina și Tatiana, pe tarabe a fost expus şi rezultatul muncii a zeci de copii cu dizabilităţi. „Noi facem masterclass-uri prin toată ţara. Mergem la aziluri, la centre de plasament, organizăm o gamă largă de activităţi întru susţinerea persoanelor care încearcă să treacă peste problemele de sănătate”, afirmă Valentina Patraş-Pulbere, preşedintele Asociaţiei „Flacăra Speranţei”. Mai mult, copiii lucrează împreună cu părinţii acasă, după care îşi prezintă lucrările la asociaţie sau le vând.
Persoanele prezente la eveniment au rămas încântate de lucrările participanţilor, dar şi de preţurile modeste. „Preţurile sunt mici în comparaţie cu cele din magazine. Am profitat de ocazie şi am cumpărat o pereche de cercei şi nişte accesorii pentru păr pentru nepoţica mea”, spune o vizitatoare a expoziţiei, Mihaela Simion.
Recomandările noastre
