Evadare spectaculoasă din România comunistă. Cum a trecut un bihorean granița cu o mașină transformată în drezină

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

În ciuda propagandei oficiale care prezenta triumfalist realizările regimului comunist, realitatea vieții de zi cu zi în România era marcată de un nivel de trai prăbușit și de lipsa libertății. Aceste condiții i-au determinat pe mulți români să dorească stabilirea în Occident, apelând la trecerea ilegală a frontierei.

Deși majoritatea fugarilor alegeau să treacă granița pe jos, prin sectoare slab supravegheate și sub acoperirea nopții, un caz din vara anului 1988 a demonstrat o ingeniozitate ieșită din comun.

Un raport strict secret al Securității, publicat de CNSAS,  detaliază modul în care un cetățean a reușit să fugă din țară folosind autoturismul personal pe calea ferată.

Grăniceri cu caine. sursa: EVZ

Profilul fugarului și evadare

Protagonistul acestei acțiuni a fost un bărbat în vârstă de 44 de ani, de naționalitate maghiară, din Oradea. Acesta lucra ca muncitor la Cooperativa de Producție, Achiziții și Desfacerea Mărfurilor din comuna Borș.

Conform documentelor Securității, bărbatul avea un comportament considerat „aventurier” și fusese avertizat încă din anul 1984 pentru că se afla într-un anturaj cu preocupări evazioniste. Mai mult, în luna mai a aceluiași an, fusese retrogradat din funcția de șef de echipă din cauza întârzierilor și a neîndeplinirii sarcinilor.

Deși era teoretic sub supraveghere, bărbatul a reușit să eludeze vigilența autorităților. Începând cu data de 28 mai, profitând de concediul de odihnă, a transformat curtea surorii sale din Oradea într-un garaj improvizat, unde a început modificarea autoturismului personal fără a-și divulga intențiile.

Modificările tehnice aduse autoturismului

Pentru a transforma mașina într-un vehicul capabil să ruleze pe șinele de tren, tip drezină și să reziste unei eventuale intervenții armate, bărbatul a recurs la inovații.

A procurat patru jante pe care le-a modificat special, apoi a aplicat câte o bandă de cauciuc pe fiecare jantă. Aceste benzi aveau rolul de a mări suprafața de rulare. Un alt scop al benzilor de cauciuc era eliminarea zgomotului în timpul deplasării pe șine.

A montat un grătar metalic sub bara din față a autoturismului. Grătarul era conceput pentru a înlătura eventualele obstacole aflate pe calea ferată. A lipit foi de cauciuc pe părțile laterale ale mașinii, care acopereau portierele până la jumătatea geamurilor. Scopul foilor de cauciuc era protecția pasagerilor în cazul în care grănicerii ar fi deschis focul asupra lor.

Drezina blindată cu care a călătorit faimoasa Ana Pauker a eşuat lângă gara CFR Sinaia

Ziua decisivă: 15 iulie 1988

Acțiunea propriu-zisă a avut loc la data de 15 iulie. Bărbatul, însoțit doar de soția și fiica sa, a condus autoturismul pe un drum ferit, cu trafic redus. Au ajuns la o intersecție cu calea ferată aflată la 2,5 kilometri distanță de Punctul de Trecere a Frontierei (P.C.T.F.) Episcopia Bihor și la doar 5 kilometri de linia de demarcație a graniței.

Acolo, a înlocuit roțile normale ale mașinii cu cele patru jante modificate anterior. Au așteptat trecerea trenului accelerat internațional 313, după care, prin câteva manevre, a așezat autoturismul direct pe șinele de tren și s-a deplasat nestingherit peste frontieră.

Unda de șoc în rândul Securității

Evadarea a declanșat o anchetă internă majoră în cadrul Ministerului de Interne, finalizată printr-un raport „Strict Secret” (Nr. 0050.053) emis pe 27 iulie 1988 de Direcția I a Departamentului Securității Statului, sub semnătura colonelului Gheorghe Rațiu.

Raportul a concluzionat că incidentul a fost posibil din cauza „slabei activități de securitate și miliție”, precum și a lipsei de supraveghere informativă a locului de muncă al fugarului, deși acesta avea antecedente cunoscute.

De asemenea, a fost criticată lipsa măsurilor de securitate în zonele feroviare din apropierea graniței.

Pedepse aspre

Drept consecință, patru cadre din Inspectoratul Județean Bihor au fost pedepsite disciplinar cu câte 5 zile de arest la locul de muncă, locotenent-colonelul Popa Ion (Serviciul 1/B), plutonierul adjutant Nagy Ștefan, șeful postului de miliție Borș. Nu au scăpat de arest nici plutonierul adjutant Dobra Gheorghe, ajutorul șefului postului de miliție Borș și plutonierul Olaru Aron, sectorist la miliția municipiului Oradea.

Pentru a preveni repetarea unui astfel de scenariu desprins din filmele de acțiune, Securitatea a demarat discuții cu Departamentul Căilor Ferate și cu Ministerul Transporturilor. Potrivit documentului publicat de CNSAS, s-au demarat procedurile pentru înființarea unui post permanent de supraveghere la pasajul feroviar din zona Episcopia Bihor precum și implementarea unor noi sisteme de blocaj la toate ieșirile feroviare din țară.