COURRIER INTERNATIONAL. Prim-ministrul eston, Juri Ratas, şi-a anunţat miercuri demisia, după ce formaţiunea sa politică, Partidul de Centru, a fost vizată de o anchetă de corupţie având legătură cu o societate imobiliară.

"Am luat decizia să demisionez din funcţia de prim-ministru", a scris dl Ratas, preşedintele partidului, într-un mesaj postat pe Facebook. Demisia lui atrage după sine căderea guvernului de coaliţie de centru-dreapta, care cuprinde un partid de extrema dreaptă. Noi alegeri sunt totuşi puţin probabile.

Preşedinta, Kersti Kaljulaid, are acum 14 zile pentru a numi un nou prim-ministru, care va trebui aprobat de Parlament.

Preşedinta a anunţat că îi va cere preşedintei Partidului Reformei, principala formaţiune a opoziţiei, Kaja Kallas, să formeze un guvern.

O dată aprobată, dna Kallas va deveni prima femeie şef al guvernului eston.

Guvernul de coaliţie actual, care cuprinde Partidul Conservator al Poporului din Estonia (EKRE, extrema dreaptă) va rămâne la putere până ce va fi constituit un nou guvern.

Printre suspecţii din ancheta de corupţie figurează şi Kersti Kracht, un consilier al ministrului de finanţe, Martin Helme, care este un lider al EKRE.

În declaraţia sa, făcută după o adunare de mai multe ore cu partidul lui, dl Ratas a declarat că speră că demisia lui va contribui "să se facă lumină asupra tuturor împrejurărilor" din ancheta de corupţie, dar a insistat pe faptul ca el nu a luat "nicio decizie răuvoitoare sau voit proastă".

Ancheta se concentrează pe societatea imobiliară Porto Franco: aceasta a primit un important împrumut de stat şi a încheiat un acord lucrativ cu autorităţile capitalei Tallin al cărei primar este de asemenea membru al partidului dlui Ratas.

Tatăl proprietarului societăţii, omul de afaceri Hillar Teder, a donat sume importante Partidului de Centru.

"În calitate de şef al guvernului, nu am avut sentimentul, în cazul Porto Franco, că un ministru sau un partid a încercat să influenţeze deciziile guvernului într-un sens ilegal", a declarat dl Ratas.

Fără extrema dreaptă?

În opinia analistului Rein Toomla de la Institutul Johan Skytte de studii politice, este "absolut posibil" ca dl Ratas să obţină un post ministerial în cabinetul dnei Kallas.

În schimb, o viitoare participare a EKRE în guvern este "foarte improbabilă", a adăugat el.

Demisia dlui Ratas ar putea duce la eşecul proiectului de referendum controversat privind căsătoria între homosexuali pe care coaliţia intenţiona să-l organizeze în primăvară.

Noi alegeri nu vor avea însă loc decât dacă niciun candidat la postul de prim-ministru nu obţine majoritatea.

Ultima dată când Estonia a mers la urne a fost în 2019.

Partidul Reformei al dnei Kallas a ajuns în frunte la aceste alegeri, dar nu a reuşit să încheie un acord pentru o coaliţie majoritară.

În schimb, Partidul de Centru a format o coaliţie cu partidul antieuropean EKRE şi conservatorii de dreapta din Isamaa.

Potrivit dlui Toomla, o mare coaliţie între Reformă, Centru, Isamaa şi social-democraţi reprezintă "opţiunea cea mai de bun simţ în situaţia actuală complexă".

O asemenea alianţă "ar asigura guvernului cel mai mare sprijin" în lupta contra pandemiei de coronavirus şi pentru a gestiona o relansare economică, a declarat el.

Centrul şi Reforma au alternat la guvernare vreme de aproape trei decenii de când Estonia s-a eliberat de Uniunea Sovietică care se prăbuşea.

Ambele formaţiuni susţin ferm apartenenţa Estoniei la Uniunea Europeană şi la NATO, pe care le consideră un fel de tampon faţă de Rusia.

Ele au favorizat politicile de austeritate pentru a ţine în frâu cheltuielile, ceea ce conferă ţării una din proporţiile datorie/PIB cele mai scăzute din Zona Euro. (Rador)