Eșec major pentru prima interdicție globală a rețelelor sociale. Cum reușesc tinerii să fenteze legea

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Măsura radicală adoptată de autorități privind restricționarea accesului tinerilor pe platformele online pare să nu își atingă scopul inițial. O analiză recentă arată că opt din zece adolescenți australieni au continuat să acceseze rețelele sociale în lunile care au urmat intrării în vigoare a interdicției pentru minorii cu vârsta sub 16 ani, conform unui studiu citat de DPA.

Această inițiativă legislativă, privită ca o premieră mondială, a fost analizată de specialiștii de la Universitatea din Newcastle, Australia. Concluziile unei cercetări restrânse asupra impactului inițial al acestei interdicții au sugerat „dovezi insuficiente privind existența unor efecte semnificative imediate", se arată în raportul citat.

Eșec major pentru prima interdicție globală a rețelelor sociale. Cum reușesc tinerii să fenteze legea

Cercetarea publicată de jurnalul științific The BMJ subliniază faptul că noua reglementare are nevoie de timp pentru a produce efecte reale pe scară largă. Autorii materialului au recunoscut că interdicția este încă relativ nouă și a sugerat că ar putea dura un deceniu până când se va vedea impactul complet al acesteia.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, experții au monitorizat un grup țintă chiar în momentele cheie ale implementării proiectului. Conform studiului, 408 copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani au fost întrebați despre obiceiurile lor legate de rețelele sociale chiar înainte de introducerea restricțiilor în decembrie. Ei au fost chestionați din nou, trei luni mai târziu.

Capitala, sub un nou val de caniculă. Temperaturi de 42 de grade la început de weekend

Cum poți afla dacă cineva ți-a accesat contul de Facebook. Primul pas pe care ar trebui să îl faci

sursa: Facebook

Rezultatele finale arată o rezistență crescută a utilizatorilor în fața noilor bariere digitale. Cercetătorii au constatat că aproximativ 85% dintre participanții cu vârsta sub 16 ani au declarat că utilizează în continuare platformele de socializare vizate de interdicție, în principal prin intermediul conturilor proprii.

Dintre aceștia, două treimi au declarat că s-au confruntat cu o formă de verificare a vârstei, cel mai frecvent prin declararea vârstei de către utilizator sau prin încărcarea unei fotografii. Metodele alternative de navigare au fost și ele intens folosite de cei vizați de lege. Aproape o cincime dintre participanți au declarat că au folosit un cont fals pentru a ocoli restricțiile, în timp ce aproximativ 10% au spus că au folosit un browser privat.

Analiza experților privind aplicarea reală a legii

Sistemul actual de monitorizare și control dă semne mari de slăbiciune în fața utilizatorilor ingenioși. „Rezultatele sugerează că perioada imediat următoare introducerii legii a fost caracterizată de o punere în aplicare limitată, o respectare incompletă și o eludare substanțială a restricțiilor privind rețelele sociale”, se arată în studiu.

Lipsa unor instrumente digitale stricte a făcut ca impactul general să fie aproape insesizabil în primele luni de la adoptare. „În acest context, în ansamblu, nu am găsit dovezi suficiente pentru a concluziona că aplicarea legii a avut efecte substanțiale imediate asupra utilizării rețelelor sociale în rândul adolescenților cu vârsta sub 16 ani”, se precizează în text.

Totuși, specialiștii avertizează că o astfel de reformă structurală nu poate genera transformări vizibile peste noapte în comportamentul publicului. Cercetătorii au afirmat că, deși nu există „dovezi suficiente privind existența unor efecte semnificative imediate” ale interdicției, „beneficiile potențiale ale modificării legislative necesită timp pentru a se manifesta și implică adesea investiții în mecanisme de responsabilizare și educare, menite să încurajeze respectarea și adoptarea acesteia”.

Pe viitor, aceste date timpurii pot servi ca un ghid util pentru corectarea erorilor de strategie comise de autorități în faza inițială. Ei au declarat că aceste concluzii oferă informații preliminare esențiale, care pot ghida perfecționarea politicilor guvernamentale și acțiunile viitoare de promovare a sănătății și bunăstării.

Părerile specialiștilor din domeniul sănătății mintale

Comunitatea medicală îndeamnă la moderație și analiză profundă înainte de a pune o etichetă definitivă asupra succesului sau eșecului acestei măsuri legislative. Profesorul Dennis Ougrin, pedopsihiatru consultant la Universitatea Queen Mary din Londra, a afirmat că aceste rezultate ar trebui interpretate cu prudență, având în vedere eșantionul „relativ mic, provenind dintr-un singur stat australian, și faptul că studiul s-a bazat pe declarații ale participanților privind utilizarea rețelelor sociale”, adăugând că este „prea devreme pentru a concluziona că politica a eșuat”.

Barierele tehnologice rămân însă principala vulnerabilitate a întregului sistem gândit de guvernanți. „Cu toate acestea, studiul oferă dovezi preliminare utile care arată că provocările legate de punerea în aplicare, în special în ceea ce privește verificarea vârstei și eludarea restricțiilor, pot limita impactul imediat al restricțiilor bazate pe vârstă și subliniază necesitatea unor evaluări pe termen mai lung și la scară mai largă”, a adăugat specialistul.

„Aceste constatări oferă o importantă evaluare realistă inițială pentru factorii de decizie. La trei luni de la implementare, există puține dovezi că restricțiile impuse în Australia asupra rețelelor sociale pentru persoanele sub 16 ani au redus substanțial utilizarea acestora, în mare parte deoarece mulți tineri continuă să acceseze platformele în pofida interdicției, iar sistemele de verificare a vârstei par ușor de eludat”.

Sondajele paralele confirmă lipsa de eficiență a blocajelor

O altă cercetare de piață derulată în aceeași perioadă indică procente similare de nerespectare a noilor reguli digitale. Anterior, un sondaj comandat de Fundația Molly Rose, cu sediul la Londra, a sugerat că aproximativ șase din zece tineri cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani, care aveau anterior conturi pe platformele restricționate, continuau să aibă acces la unul sau mai multe conturi active în luna martie a acestui an.

Ușurința cu care se pot fenta filtrele digitale din prezent reprezintă o realitate recunoscută chiar de către publicul tânăr. Șapte din zece copii care încă foloseau site-urile restricționate au declarat că era ușor să ocolească interdicția, conform sondajului realizat de YouthInsight pe un eșantion de 1.050 de australieni cu vârste cuprinde între 12 și 15 ani.

Fundația, înființată în memoria lui Molly Russell, o adolescentă de 14 ani care s-a sinucis în 2017 după ce a vizionat online conținut dăunător, a susținut că o interdicție ar putea să nu rezolve „problemele fundamentale de siguranță a produsului”, cum ar fi postări dăunătoare și tulburătoare care le sunt oferite utilizatorilor prin intermediul algoritmilor personalizați.

Reacțiile societății civile și ale giganților din tehnologie

În ciuda problemelor evidente legate de aplicarea legii, comunitățile de părinți consideră decizia un pas înainte în direcția corectă. Mulți activiști, inclusiv părinți afectați, au salutat interdicția, descriind-o drept un "moment critic pentru protecția copiilor".

Pe de altă parte, marii actori din industria tech avertizează că o blocare totală ar putea genera efecte secundare greu de controlat pe internet. Între timp, unele companii mari din domeniul tehnologiei și-au exprimat opoziția, afirmând că o interdicție generală pe rețelele sociale pentru minorii cu vârsta sub 16 ani i-ar putea împinge pe aceștia către spații online nereglementate.