Escrocii folosesc deepfake pentru investiții și „leacuri minune”. Cum pot fi recunoscute capcanele online

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Videoclipurile create cu ajutorul inteligenței artificiale sunt folosite tot mai des pentru a promova investiții fictive și produse medicale prezentate drept „leacuri minune”, iar imaginile cu politicieni, jurnaliști sau alte persoane cunoscute pot face escrocheriile să pară autentice, potrivit tv8.md.

Un astfel de fenomen este semnalat și în Republica Moldova, unde autoritățile au avertizat în repetate rânduri asupra reclamelor de tip deepfake distribuite pe rețelele sociale.

Într-un material publicat pe 9 septembrie 2026, TV8 a prezentat exemple în care persoane cunoscute apar în videoclipuri manipulate digital și par să promoveze platforme de investiții sau produse pentru diverse probleme de sănătate.

În realitate, imaginile și mesajele sunt fabricate, iar scopul este de a determina utilizatorii să acceseze anumite site-uri și să ofere date personale sau bani.

Cum funcționează o astfel de schemă

În cazul fraudelor de investiții, escrocii folosesc imaginea unor persoane publice pentru a construi aparența unei recomandări autentice. Videoclipul poate imita vocea, expresiile și mișcările unei persoane reale, astfel încât mesajul să pară desprins dintr-o emisiune televizată sau dintr-un interviu.

Utilizatorul este apoi direcționat către o pagină care imită un site de știri sau o platformă financiară. Pot apărea imagini cu bănci, presupuse rezultate ale unor investiții și comentarii ale unor „utilizatori” care susțin că au obținut câștiguri.

Unul dintre semnalele de alarmă este însă adresa site-ului. Domeniul poate semăna cu cel al unei publicații sau instituții cunoscute, fără să fie identic. Alte indicii sunt comentariile generice, linkurile care duc către pagini neașteptate și solicitarea rapidă a unor date personale sau bancare.

Inspectoratul General al Poliției din Republica Moldova a avertizat încă din 2025 asupra creșterii numărului de reclame sponsorizate care folosesc deepfake. Potrivit Poliției, în astfel de materiale sunt imitate persoane publice, politicieni și instituții bancare, iar mesajele promovează investiții înșelătoare, produse fictive sau servicii inexistente.

De la investiții false la „medicamente” miraculoase

Aceeași tehnologie este utilizată și în fraudele care exploatează problemele de sănătate. În locul promisiunii unor câștiguri rapide, escrocii folosesc frica de boală și dorința oamenilor de a găsi un tratament simplu și accesibil.

Materialul TV8 prezintă inclusiv videoclipuri în care persoane cunoscute sunt asociate în mod fals cu recomandări medicale. Într-un astfel de mesaj este folosit numele ministrului român al Sănătății, Alexandru Rafila, pentru promovarea unui presupus remediu pentru problemele prostatei și disfuncțiile erectile.

Scam. Sursa foto: AI

Mesajele de acest tip pot conține afirmații alarmiste despre evoluția unor boli, urmate de promisiunea unui tratament rapid. Tocmai această combinație – teamă, autoritate aparentă și o soluție prezentată ca fiind simplă – poate determina utilizatorul să acționeze fără să verifice informația.

Autoritățile au documentat cazuri concrete

Autoritățile moldovene au documentat și cazuri concrete în care publicitatea creată cu ajutorul inteligenței artificiale a fost folosită pentru promovarea unor produse medicale. În mai 2026, Poliția Republicii Moldova a anunțat destructurarea unei rețele internaționale care ar fi comercializat suplimente și medicamente contrafăcute sau neautorizate.

Potrivit anchetatorilor, reclamele de tip „medical scam” și „investment scam”, generate cu ajutorul inteligenței artificiale, erau distribuite pe sute de pagini și conturi create special pentru fraudarea victimelor.

Ancheta a vizat victime din șapte state europene. Doar în România, autoritățile au identificat și blocat 196 de site-uri care promovau astfel de suplimente, potrivit Poliției