Escrocheria „de la bancă” lovește din nou. Noi victime lăsate fără milioane de lei
- Dinu Marian
- 22 mai 2026, 15:29
Euro Sursa foto: Freepik
- Escrocheria, metode de operare
- O femeie de 74 de ani, convinsă să transfere bani într-un „cont securizat”
- Un bărbat a pierdut 800.000 de lei după ce a accesat un credit real
- Prejudiciul total: peste nouă milioane de lei
- Cum funcționează capcana apelurilor false
- De ce cad victimele în plasă
- Ce recomandă Poliția
Escrocheria care reușește să păcălească zeci de oameni. O nouă schemă de escrocherie prin apeluri false „de la bancă” a făcut victime în Republica Moldova.
Escrocheria, metode de operare
Poliția din Chișinău anunță destructurarea unei grupări specializate în fraude telefonice, după ce două persoane au fost convinse să transmită escrocilor sume uriașe: 250.000 de lei într-un caz și 800.000 de lei în altul.
Potrivit informațiilor transmise de Poliția Republicii Moldova, în schemă ar fi fost implicată o tânără de 18 ani din Letonia, cu rol de curier, și un bărbat de 56 de ani din Chișinău, responsabil de colectarea banilor.
Cazul apare pe fondul unei explozii a fraudelor telefonice. În ultimele zile, Poliția a avertizat repetat că escrocii se prezintă drept angajați ai unor bănci, instituții de stat sau companii de curierat, pentru a obține bani, date personale sau coduri de securitate. MOLDPRES a relatat, citând Poliția, că într-o singură zi au fost raportate 24 de cazuri de escrocherie prin apeluri și mesaje false, cu un prejudiciu total de peste 1,5 milioane de lei.
O femeie de 74 de ani, convinsă să transfere bani într-un „cont securizat”
Una dintre victime este o femeie de 74 de ani, care a fost convinsă de escroci că banii săi trebuie transferați într-un presupus „cont bancar securizat”. Sub acest pretext, femeia a transmis 250.000 de lei.
Metoda este una deja folosită în mai multe cazuri: victima este sunată de persoane care pretind că sunt angajați ai unei bănci, ai Băncii Naționale sau ai altor instituții. Acestea creează panică, spunând că există o tentativă de fraudă, un credit contractat ilegal sau o problemă urgentă cu banii victimei.
Scopul este același: omul trebuie convins rapid să transfere bani sau să predea numerar unor curieri.
Un bărbat a pierdut 800.000 de lei după ce a accesat un credit real
Al doilea caz este și mai grav. Un bărbat de 47 de ani din Chișinău a rămas fără 800.000 de lei, după ce escrocii l-au determinat să acceseze un credit real.
Schema a început cu un apel de la persoane care s-au prezentat drept angajați ai unei companii de logistică și curierat. Acestea i-au cerut codul primit prin SMS. Ulterior, în scenariu au intrat alte persoane, care s-au dat drept angajați ai Băncii Naționale și i-au spus victimei că pe numele său ar fi fost contractat un credit fraudulos.
Sub pretextul anulării acelui împrumut fals, escrocii l-au convins pe bărbat să ia un credit real și să le transmită banii. Persoanele care ar fi preluat ultima tranșă au fost reținute de polițiști în orașul Bălți.
Prejudiciul total: peste nouă milioane de lei
Potrivit Poliției, în ultimele patru zile au fost înregistrate peste 70 de cazuri de escrocherie. În 34 de cazuri, victimele au transferat sume mari de bani.
Cele mai multe sesizări au fost raportate în Chișinău, Bălți, Căușeni, Soroca și Ungheni, iar prejudiciul total anunțat de autorități depășește nouă milioane de lei.
Datele confirmă amploarea fenomenului. Poliția Republicii Moldova a anunțat și anterior destructurarea unor grupări specializate în fraude telefonice, în care suspecții se prezentau drept angajați ai instituțiilor de drept sau bancare și convingeau victimele să transmită bani pentru a „preveni” presupuse fraude. Într-un caz documentat în aprilie, prejudiciul a depășit 1,5 milioane de lei, iar o parte dintre suspecți aveau rol de curieri.
Cum funcționează capcana apelurilor false
Frauda are câteva etape recurente. Mai întâi, victima primește un apel aparent banal: de la o companie de curierat, o bancă, o instituție publică sau o persoană care pretinde că verifică o livrare ori o tranzacție.
Apoi i se cere un cod primit prin SMS, date personale sau informații bancare. După ce victima intră în dialog, apare „specialistul”: un fals angajat al băncii, al Băncii Naționale, al Poliției sau al unei alte instituții.
Acesta induce panică. Spune că banii sunt în pericol, că s-a luat un credit fraudulos, că există o tranzacție suspectă sau că victima trebuie să coopereze pentru a bloca o operațiune ilegală.
În final, victima este convinsă să transfere bani într-un „cont securizat”, să ia un credit real sau să predea numerar unui curier.
De ce cad victimele în plasă
Escrocheria funcționează pentru că atacă exact punctele vulnerabile ale oamenilor: frica de a pierde economiile, respectul față de instituții și presiunea timpului.
Victima nu este lăsată să verifice informația. I se spune că trebuie să acționeze imediat. I se cere să nu vorbească cu rudele, cu banca sau cu Poliția. Uneori este amenințată, alteori i se promite că banii vor fi „protejați”.
Persoanele în vârstă sunt ținte predilecte, dar cazurile recente arată că nu doar pensionarii sunt vulnerabili. Victima de 47 de ani care a accesat creditul de 800.000 de lei demonstrează că metoda poate funcționa și asupra persoanelor active, familiarizate cu serviciile bancare.
Ce recomandă Poliția
Autoritățile îi îndeamnă pe cetățeni să nu transmită niciodată coduri primite prin SMS, date bancare, parole sau bani unor persoane necunoscute.
Poliția recomandă întreruperea imediată a convorbirii în cazul unui apel suspect, verificarea informației direct la instituția invocată de apelant și sesizarea autorităților. De asemenea, oamenii legii cer populației să informeze rudele și persoanele vârstnice despre aceste metode, pentru a preveni noi victime.
Un semn clar de fraudă este solicitarea de a transfera bani într-un „cont sigur” sau de a preda numerar unui curier. Băncile și instituțiile statului nu cer clienților să transmită bani prin intermediari și nu solicită coduri de securitate prin telefon.