Recep Tayyip Erdogan, președintele din Turcia, consideră că țara sa are nevoie de o nouă Constituție.

Erdogan, s-a declarat luni pentru o nouă Constituţie. Declarație surprinde pe toată lumea, mai ales că vine cu doi ani înainte de alegeri. Conform statisticilor, alegerile viitoare se anunţă a fi complicate pentru el.

„Este clar că la originea problemelor Turciei se află Constituţiile scrise de pucişti după anii 1960.

Poate că e timpul ca Turcia să redeschidă dezbaterea privind o nouă Constituţie”, a declarat președintele Turciei, Erdogan.

Erdogan vrea o nouă Constituție pentru Turcia

„Am putea lua măsuri în acest sens dacă am ajunge la un acord cu partidul ultranaţionalist MHP (n.r. aliatul lui)”, a adăugat Erdogan. Anunțul vine în cadrul unei conferințe de presă după un Consiliu de miniştri la Ankara.

„Orice proiect de Constituţie va fi supus unui referendum”, a afirmat el.

Dl Erdogan a făcut deja în 2017 o profundă revizuire a Constituţiei actuale, care datează din 1982, şi a fost redactată după o lovitură de stat militară.

La finalul acestei reforme constituţionale validate printr-un referendum, Turcia a trecut de la un regim parlamentar la un sistem prezidenţial. Acesta a lărgit considerabil puterile şefului statului.

Ultimele declaraţii ale preşedintelui turc vin într-un moment în care mulţi analişti şi opozanţi îi atribuie initenţia de a grăbi viitoarele alegeri prezidenţiale şi legislative programate pentru 2023, ceea ce el neagă.

Un referendum, singura soluție pentru Erdogan?

Organizarea unui referendum constituţional i-ar permite lui Erdogan să-şi adune trupele. Chiar dacă rămâne oficialul politic cel mai popular din ţara sa, el şi-a văzut popularitatea scăzând. A scăzut în ultimii ani din cauza unor dificultăţi economice tot mai mari.

În alegerile prezidenţiale şi legislative organizate în 2018, Erdogan a fost reales ușor. Partidul lui, AKP, nu a putut obţine majoritatea absolută care i-ar fi permis să guverneze singur.

Şeful statului conduce în prezent Turcia într-o coaliţie informală cu şeful MHP, Devlet Bahçeli, altă dată unul din cei mai feroci rivali ai săi.

Semn al pericolelor care îl pândesc, Erdogan a suferit în 2019 o spectaculoasă înfrângere electorală la alegerile municipale pierzând Istanbulul şi Ankara, oraşe pe care islamo-conservatorii le controlau de un sfert de secol.

Erdogan, în vârstă de 66 de ani, este la putere din 2003, mai întâi ca prim-ministru, apoi, din 2014, ca preşedinte.