International
Elveția își votează statutul pe scena mondială: Ce riscă Berna dacă aprobă o definiție mai strictă a neutralității
sursa: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Alegătorii din Elveția sunt chemați duminică la urne pentru a decide, în cadrul unui referendum, dacă vor consfinți în Constituție o definiție mult mai strictă a neutralității seculare a țării. O eventuală victorie a opțiunii „DA” ar împiedica efectiv Berna să mai impună sancțiuni împotriva Rusiei, cu excepția situațiilor în care acestea sunt aprobate de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, unde Moscova deține drept de veto, anunță Politico.
Elveția își votează statutul pe scena mondială: Ce riscă Berna dacă aprobă o definiție mai strictă a neutralității
În plus, o astfel de decizie ar bloca orice cooperare militară cu o alianță precum NATO, în afara cazului în care Elveția ar fi atacată direct sau s-ar confrunta cu o amenințare iminentă. Această inițiativă, susținută deschis de Rusia, vizează interdicția explicită de a încheia alianțe de apărare și de a participa la sancțiuni, fiind lansată la propunerea fostului ministru elvețian Christoph Blocher.
Analistul Fabio Wasserfallen, profesor de politică europeană la Universitatea din Berna și cercetător la LeeWas, explică miza acestui vot: „Nu este un vot împotriva neutralității - neutralitatea se bucură de un sprijin foarte mare - ci este vorba despre ceea me înseamnă neutralitatea”.
Cât de neutră mai poate rămâne o țară în noul context european
Efectele referendumului trec dincolo de granițele statului alpin, ridicând o problemă centrală pentru întregul continent: cât de neutră mai poate rămâne o națiune în actualul peisaj de securitate, marcat de războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei și de reevaluarea garanțiilor tradiționale oferite de SUA.
Alte state cu statut similar, cum ar fi Austria și Irlanda, au luat deja măsuri pentru majorarea cheltuielilor de apărare și strângerea legăturilor cu NATO.
Sistemul actual îi recunoaște Elveției neutralitatea permanentă prin dreptul internațional, însă Berna păstrează libertatea de a decide cum își aplică politica externă și are dreptul suveran de a modifica acest statut. Deși nu are voie să participe la războaie între state sau să ofere sprijin militar direct, guvernul poate stabili dacă impune sancțiuni economice ori dacă cooperează cu alianțe militare fără a deveni membru.
„În prezent, guvernul dispune de o oarecare marjă de manevră și o folosește. Întrebarea pe care o pune acest referendum este dacă oamenii consideră că acest lucru este bine sau dacă ar trebui să existe limite mai stricte în ceea ce privește neutralitatea”, arată Wasserfallen.
Flexibilitatea politicii externe, pusă sub presiune de războiul din Ucraina
Această flexibilitate a fost contestată puternic după invazia rusă la scară largă din Ucraina. Din februarie 2022, executivul elvețian a preluat în mare parte pachetele de sancțiuni adoptate de Uniunea Europeană împotriva Moscovei, generând nemulțumiri în rândul celor care susțin o interpretare rigidă a neutralității.
Tabăra critică este reprezentată de Pro Schweiz, un grup național-conservator apropiat de Partidul Popular Elvețian (SVP), avându-l pe miliardarul și fostul consilier federal Christoph Blocher ca figură centrală.
Guvernul de la Berna și majoritatea partidelor politice majore se opun proiectului, singura excepție notabilă fiind SVP.
Deputata Corina Gredig, reprezentantă a Partidului Verde-Liberal, avertizează asupra consecințelor: „Inițiativa riscă să transforme neutralitatea în izolare, iar izolarea în lumea de astăzi nu este o strategie de securitate prea bună”.
Ce indică ultimele cercetări sociologice
Sondajele de opinie realizate recent arată că aproximativ două treimi dintre alegători intenționează să voteze împotriva acestei măsuri.
Conform unui studiu realizat de 20 Minuten și Tamedia, 68% dintre respondenți resping adoptarea unei definiții mai stricte a neutralității oficiale, în timp ce doar 31% susțin demersul intitulat „Păstrarea neutralității elvețiene”.
Un alt sondaj, efectuat de GFS Bern pentru postul SRG, confirmă tendința: 63% dintre cetățeni se opun propunerii, iar 34% o susțin, ambele cercetări indicând o opoziție în creștere.
Parlamentarii și experții consultați de POLITICO subliniază că miza referendumului atinge identitatea, prestigiul internațional și atractivitatea economică a țării într-o perioadă de reconfigurare a securității globale.
vot elvetia / sursa foto: dreamstime.com
Rădăcinile istorice ale neutralității elvețiene
Originile acestei politici sunt legate tradițional de înfrângerea confederaților elvețieni în bătălia de la Marignano din 1515. Statutul a fost recunoscut internațional în 1815 și introdus în Constituție în 1848.
Păstrarea neutralității în timpul celor două războaie mondiale a presupus însă compromisuri, explică istoricul Thomas Maissen, profesor la Universitatea din Heidelberg.
„În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, guvernul elvețian a dat dovadă de mult pragmatism: a declarat neutralitatea și a încercat să o respecte pe cât posibil”, a spus el. „Însă țara a fost înconjurată de puterile Axei după înfrângerea Franței în 1940. Nu exista nicio ieșire realistă, în afară de a sprijini efortul de război al Germaniei. Țara era neutră în teorie, dar toată lumea știa că, din punct de vedere economic, susținea cel de-al Treilea Reich”, arată profesorul.
Cum s-a adaptat neutralitatea în era modernă
Conținutul practic al neutralității s-a schimbat de-a lungul deceniilor. Elveția a aplicat sancțiuni economice Irakului în 1990 și s-a alăturat Parteneriatului pentru Pace al NATO în 1996.
Războiul din Ucraina și acțiunile hibride ale Rusiei au accelerat modificările strategice. Berna își sporește bugetul militar, își modernizează dotările și extinde colaborarea cu partenerii europeni, solicitând achiziția de rachete cu rază lungă de acțiune și drone.
Din 2025, Elveția s-a alăturat unor proiecte din cadrul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) a UE în domeniul apărării și a intensificat dialogul politic și interoperabilitatea armatei cu NATO, păstrându-și totodată statutul din afara alianței.
Argumentele taberelor din dezbatere
Sponsorii referendumului consideră că aceste măsuri au depășit limita acceptabilă. „Imaginea Elveției ca națiune neutră a fost pătată”, a declarat Samuel Sommaruga, coordonatorul unei organizații pro-inițiativă. „Ne-am aliniat unui bloc, am urmat Europa”, reproșează el.
Sommaruga susține că o neutralitate strictă protejează interesele țării: „Neutralitatea permite asumarea unui rol de mediator. De asemenea, aduce stabilitate economică, ceea ce ajută la atragerea de capital”. Acesta adaugă că poziția de neutralitate absolută oferă protecție în cazul unui conflict extins: „Dacă servim drept canal de dialog, nimeni nu va trage asupra mesagerului”.
De cealaltă parte, guvernul argumentează că introducerea unor reguli rigide în Constituție ar limita capacitatea de reacție a statului într-un mediu internațional tot mai nesigur.
Executivul și biroul lui Christoph Blocher nu au oferit comentarii suplimentare. Chiar dacă această inițiativă va fi respinsă, elvețienii vor fi chemați din nou la vot în luna noiembrie pentru a decide asupra regulilor privind exportul de armament. Votul va stabili dacă firmele naționale pot exporta arme către un grup de 25 de țări occidentale implicate în conflicte, o măsură care ar strânge legăturile cu partenerii vestici și ar sprijini industria locală de apărare.
Recomandările noastre
