Elveția s-a săturat de cerșetori și le dă bani ca să se întoarcă acasă. Deocamdată, doar românii s-au înghesuit pe liste
- Mihai Soica
- 8 mai 2021, 14:40
Departamentul de Justiție de la Berna a anunțat că va pune în aplicare o decizie locală pentru a limita numărul de cerșetori, care în ultima perioadă au luat cu asalt micul stat confederal.
Oficialii orașului Basel, Elveția, au anunțat că vor pune în aplicare o prevedere prin care cerșetorii vor primi un tichet de călătorie gratuit, spre casă, dacă promit că nu se vor mai întoarce o anumită perioadă de timp.
„Dacă sunt de acord să nu se întoarcă. Beneficiarii se angajează în scris să nu se întoarcă în Elveția - cel puțin pentru o anumită perioadă de timp ”, a declarat un reprezentant al Departamentului de Justiție.
Cerșetorii sunt obligați să semneze un contract pentru a beneficia de un cupon gratuit și de 20 franci elvețieni. După ce s-a votat această propunere, 31 de persoane s-au înscris pentru a beneficia de această ofertă, dintre care 14 sunt din România, șapte din Belgia, șapte din Germania, două din Italia și una din Franța.
Oferta voluntară de verificare feroviară permite cerșetorilor să călătorească în orice țară din Europa, la care se poate ajunge cu trenul sau cu mașina. Roger Berberat, agent de turism cu sediul la Basel, a confirmat că a făcut mai multe rezervări de călătorie pentru pasagerii români.
Daune morale pentru o cerșetoare din România
Deși Elveția este o țară bogată, lipsa de adăpost pentru persoanele sărace rămâne o problemă socială serioasă. Țara a fost, de asemenea, criticată de observatorii europeni pentru tratamentul dur aplicat cerșetorilor.
De exemplu, un raport din 2014 arată că autoritățile de la Geneva au amendat o cerșetoare cu mai mult de 860 de dolari și apoi au reținut-o pentru neplata taxei.
În cele din urmă, Curtea Europeană a Dreptului Omului a spus că femeia, originară din România avea „dreptul, care este inerent demnității umane, de a-și exprima suferința” și a ordonat orașului să plătească femeii 1500 USD în daune morale.
„Pusă într-o situaţie de vulnerabilitate evidentă, reclamanta avea dreptul, inerent demnităţii umane, de a-şi putea exprima suferinţa şi a încerca să-şi asigure nevoile prin cerşetorie”, arată decizia Curții Europene a Drepturilor Omului.