Dialogul surzilor continuă. Vizita la Bruxelles de vineri a președintelui Confederației Elvețiene a alimentat speranțele unei deblocări a acordului-cadru negociat de țara sa cu Uniunea Europeană. Dând dovadă de un anumit optimism, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a salutat pe Guy Parmelin, afirmând că i se pare „posibil” să se ajungă un compromis, cu condiția de a exista „flexibilitate” de ambele părți. După o întâlnire de o oră și jumătate, Guy Parmelin a recunoscut dificultatea sarcinii: „A trebuit să recunoaștem că au rămas diferențe semnificative între pozițiile noastre”.

Oboseală

Purtătorul de cuvânt al Comisiei a pus punctul pe i: „Nu este acceptabil să se scoată din acord cele trei puncte care sunt problematice pentru Elveția”, a declarat Eric Mamer, cu referire la problema ajutoarelor de stat, a liberei circulații a persoanelor și a nivelului salariilor lucrătorilor detașați. “Suntem gata să negociem, dar nu este posibil să extragem aceste trei puncte din acord”, a adăugat diplomatul francez. 

Restul procesului rămâne neclar. Chiar dacă „ușa către UE rămâne deschisă”, așa cum a spus Eric Mamer, nu este posibil să „speculăm cu privire la succesul sau insuccesul negocierilor”.

 

O sută de acorduri sectoriale

S-a instalat o oarecare oboseală în ultimele luni la Comisia Europeană, în fața amânărilor din partea Elveției. Confederația elvețiană, ale cărei relații cu UE sunt stabilite prin mai mult de o sută de acorduri sectoriale, a inițiat discuții cu Bruxelles-ul în vederea unificării și simplificării acestui sistem. 

Negocierile au avut ca rezultat un „acord-cadru” în 2018. Însă acest text nu a fost încă validat de Berna, deoarece nu s-a ajuns la un acord definitiv asupra tuturor puncte.

 

Un parfum de Brexit

Nemulțumirile elvețiene, în special ale partidelor politice și ale sindicatelor, s-au concentrat asupra sistemului național de ajutoare de stat, a cărui autonomie față de Bruxelles ar putea fi slăbită, precum și asupra problemelor de imigrație. Există, de asemenea, o chestiune de suveranitate, întrucât, în cazul unei dispute, acordul-cadru prevede mecanisme care, în ultimă instanță, ar duce la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

 

Propuneri noi

La Bruxelles, vizita președintelui helvet era așteptată pentru a clarifica jocul Elveției: mai caută această țară un compromis? Dinspre capitala europeană, o formă de deschidere pare posibilă: după cum a arătat site-ul swissinfo.ch, Bruxelles a propus celor douăzeci și șapte să vină cu noi propuneri. O atitudine de neimaginat în momentul în care UE a negociat acordul Brexit cu Londra: cei douăzeci și șapte erau uniți în spatele principiului indivizibilității pieței unice. 

Dar, în acest stadiu, această flexibilitate europeană prudentă nu pare să fie suficientă. Rămâne de văzut cât timp mai poate Berna să amâne o decizie: UE a făcut din semnarea acordului-cadru o condiție prealabilă pentru orice nou acord bilateral de acces la piața comună.

(Autor: Gabriel Grésillon)

Traducerea: Ruxandra Lambru/rlambru/fmatei