Eliberările secrete din spitale psihiatice britanice au dus la un val de noi crime

Spital psihiatrie / sursa foto: dreamstime.com

Un număr semnificativ de pacienți cu tulburări mentale severe, eliberați din spitale de înaltă securitate din Marea Britanie, au comis ulterior crime, potrivit unei investigații realizate de publicația britanică The Telegraph.

Datele arată că, din 1993 până în 2019, cel puțin 30 de persoane considerate periculoase și tratate în astfel de instituții au ucis după ce au fost puse în libertate.

Sistemul de eliberări din spitalele de securitate înaltă

În fiecare an, aproximativ 250 de infractori violenți sunt internați în unități precum Broadmoor, Rampton sau Ashworth, instanțele declarând că sunt prea bolnavi mental pentru a fi închiși.

În ciuda diagnosticelor grave, aproape 55% dintre pacienți sunt eliberați în primii cinci ani, aproape 90% în zece ani și 99% în douăzeci de ani. Anual, circa 500 de pacienți părăsesc unitățile de înaltă sau medie securitate, într-un proces cu transparență limitată.

Eliberarea se realizează printr-un tribunal independent de sănătate mintală, format dintr-un judecător, un psihiatru și un specialist în sănătate mintală.

Spre deosebire de procedurile de eliberare condiționată din penitenciare, audierile tribunalelor sunt complet închise publicului și presei. Chiar și familiile victimelor nu pot asista la acestea.

Cazuri ilustrative

Valdo Calocane, care a ucis trei persoane și a fost diagnosticat cu schizofrenie paranoidă, reprezintă un exemplu controversat.

Deși a primit o internare pe termen nelimitat, el a fost considerat eligibil pentru eliberare de tribunal. Mama unuia dintre studenții uciși, Emma Webber, a declarat pentru The Telegraph:

„Am considerat că modul în care a fost prezentat public la proces, ‘va fi ținut departe de stradă pentru tot restul vieții’, a fost înșelător.

În realitate, sistemul spitalicesc decide când poate fi eliberat, fie în cinci, zece, douăzeci de ani sau poate niciodată.”

Alt exemplu este Theodore Johnson, care și-a ucis primele două soții și a fost eliberat după doi ani de internare, comițând o a treia crimă ulterior. Lee Sowerby, care a fost de două ori condamnat la internare pe termen nelimitat și eliberat de două ori, și-a ucis mama în 2017.

Critici și apeluri pentru reformă

Familia Webber și alte familii afectate cer mai multă transparență în activitatea tribunalelor și introducerea unor pedepse hibride, astfel încât cei care și-au revenit după boli mintale să-și ispășească pedeapsa în închisoare.

Emma Webber a declarat:

„Nu ești lăsat să participi la discuții. Poți doar să trimiți o declarație despre impactul asupra victimei, dar asta nu valorează hârtia pe care e scrisă.”

Julian Hendy, reprezentant al organizației Hundred Families, a atras atenția că tribunalele de sănătate mintală sunt ultimele instanțe secrete din sistemul judiciar britanic:

„Publicul nu poate ști niciodată numele judecătorilor, probele analizate sau modul în care se ia decizia. Procesul este atât de secret încât deciziile pot fi catastrofale. Există o nevoie urgentă de reformă.”

Datele și cazurile prezentate indică faptul că eliberarea pacienților periculoși din spitale de securitate înaltă poate reprezenta riscuri majore pentru comunitate.

În lipsa unui control public și a unei transparențe adecvate, familiile victimelor și societatea nu pot avea certitudinea că deciziile tribunalelor sunt sigure și corecte.