Inegalitatea între cei mai săraci și cei mai bogați români a crescut și se află peste media europeană, raportul de venituri între primii 20% și ultimii 20% fiind de 7,2 la 1, cea mai mare inegalitate din Uniunea Europeană, susține economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea.
Potrivit acestuia, creșterea economică se simte atât în veniturile populației, cât și în avuția acesteia, dar s-a intensificat această diferenţă în nivelul de trai între păturile sociale. Iar tendinţa este de accentuare a acestui contrast.
“Inegalitatea a crescut. Avem cea mai mare inegalitate din Uniunea Europeană. Între primii 20% și ultimii 20% (în funcție de venituri — n.r.), raportul este de 7,2 la 1, în timp ce media europeană este de 5 la 1. Avem o problemă. Inegalitatea este mare și în creștere, iar oamenii percep acest lucru și îl acuză”, a explicat ieri oficialul BNR, citat de Agerpres.
Atragem investitorii doar cu forţa ieftină de lucru
Ne puteți urmări și pe Google News
Potrivit acestuia, salariile rămân reduse în România pentru că acesta este singurul avantaj competitiv al țării în raport cu țările vecine, având în vedere că statul nu oferă investitorilor alte avantaje precum infrastructură de calitate, un nivel avansat de cercetare - dezvoltare sau un mediu economic stabil și previzibil.
“Ce îi atrage pe investitori în țara noastră, altceva decât salariile mici? Atâta timp cât statul nu le oferă infrastructură, stabilitate, cercetare-dezvoltare, cel mai important avantaj este forța de muncă. Da, forța de muncă din România este mai prost plătită decât în țările din jur, dar acelea oferă infrastructură, cercetare dezvoltare, stabilitate etc.”, a explicat Lazea.
În opinia sa, creșterea potențială a României de acum încolo nu mai poate fi stimulată prim măsuri fiscale și monetare. “Spațiul fiscal și monetar a fost epuizat, iar creșterea economică poate fi obșinută numai prin reforme structurale”, a mai spus Lazea.
Reprezentantul BNR mai spune că doar prin măsuri structurale se poate ajunge la creșterea PIB potențial de la 2,8% - 3% în prezent, spre 4,5% — 5%. “Toate acestea sunt grele (reformele structurale — n.r.), necesită eforturi, nu aduc voturi, dar nu mai este loc în România, cum atrage atenția voalat CE, pentru stimulente monetare și fiscale”, a mai spus Valentin Lazea.
România a înregistrat anul trecut o creştere economică de 3,7% din PIB. România se situează în topul creşterii economice printre statele Uniunii Europene, dar în acelaşi timp figurează şi în topul sărăciei, ceea ce arată că modelul de creştere nu este în beneficiul cetăţenilor, a afirmat ieri şeful Reprezentanţei Comisiei Europene pentru România, Angela Filote.
Recomandările noastre
