Parchetul General a solicitat avizul preşedintelui pentru că cei trei au fost membri ai Consiliului Frontului Salvării Naţionale care a avut atribuţii executive în perioada 22-27 decembrie 1989.

Procurorul general Augustin Lazăr i-a transmis, ieri, preşedintelui Klaus Iohannis cererea de efectuare a urmăririi penale, în dosarul Revoluţiei, în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, faţă de Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu.

Cei trei au deţinut după 22 decembrie funcţii în Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) echivalente celor de membri ai executivului, iar, potrivit legii, numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor.

Membri CFSN

Ion Iliescu a fost membru şi preşedinte al CFSN, din 22 decembrie 1989, organism care de facto a exercitat puterea executivă şi legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariţia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când preşedintele consiliului a primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, drept urmare urmărirea sa penală necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989.

Petre Roman a fost membru al CFSN, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 1 din 26 decembrie 1989, deci necesită autorizare pentru perioada 22-31 decembrie 1989. Gelu Voican Voiculescu a fost membru al Consiliului Frontului Salvă- rii Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989, aşa că necesită autorizare pentru perioada 22-31 decembrie 1989, precizează Parchetul General.

Gelu Voican Voiculescu a fost numit săptămâna trecută director al Institutului Revoluţiei Române, înlocuindu-l pe Claudiu Iordache, care îl acuză că, împreună cu Cazimir Ionescu, Răzvan Teodorescu şi Emil Cutean, a încercat să-l şantajeze pentru a demisiona din fruntea institutului.

Extinderea la infracţiuni contra umanității

Pe 1 noiembrie 2016, procurorii militari au dispus extinderea urmăririi penale în dosarul „Revoluţiei”, in rem, sub aspectul infracţiunii contra umanității.

Pe 8 februarie 2017, Parchetul General preciza, întrun comunicat, că procurori ai Secției parchetelor militare au efectuat mai multe acte de urmărire penală în cauză şi au audiat mai mulți membri ai CFSN.

„Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condițiilor de tipicitate ale infracțiunii contra umanității”, se arăta în comunicat.

Diversiunea militară

Pe 18 decembrie 2017, Parchetul Militar anunţa că, în urma administrării de probe în dosarul „Revoluţiei”, concluzia anchetatorilor este că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere. Procurorul militar Marian Lazăr declara, într-o conferinţă de presă, că a existat o diversiune militară începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989, aceasta fiind principala cauză a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri. Anchetatorii mai precizau că au fost clarificate circumstanţele şi împrejurările privind pregătirea judecării în regim de urgenţă a soţilor Ceauşescu, judecarea propriu-zisă, motivaţiile reale care au stat la baza acestei acţiuni şi, mai apoi, executarea soţilor Ceauşescu, din 25 decembrie 1989.

Petre Roman: “Sunt foarte supărat”

Petre Roman s-a arătat surprins de cererea procurorului general: „Nu înțeleg absolut deloc. Am depus o lungă mărturie și credeam că lucrurile sunt lămurite. Resping categoric orice fel de implicare de această natură. Nu înțeleg. Nu găsesc nici măcar un capăt de motivație despre această chestiune. Eu credeam că intervenția mea de la televiziune a fost tocmai de a liniști oamenii. Sunt foarte supărat. Chiar dacă lucrurile se dovedesc așa cum spun, că n-am nicio implicare, e o situație de moment care apasă asupra mea”. Fostul procuror militar Dan Voinea, care s-a ocupat ani buni de dosarul „Revoluţiei”, a declarat, ieri: „Faptul că se cere o aprobare pentru urmărire penală nu înseamnă neapărat că sunt și vinovați. Procedural e corectă. Dar până nu există o hotărâre definitivă nu putem să afirmăm care din acest grup e vinovat sau mai puțin vinovat”, a spus Voinea.

Cei mai mulţi morţi, după fuga lui Ceauşescu

„Revoluţia” din 1989 a avut în total 1.166 de morţi în oraşele declarate martir: Alba Iulia, Arad, Braşov, Brăila, Bucureşti, Buzău, Caransebeş, ClujNapoca, Constanţa, Craiova, Cugir, Hunedoara, Lugoj, Reşiţa, Sibiu, Târgovişte, Târgu Mureş, Timişoara. În intervalul 17-22 decembrie s-au înregistrat 271 de martiri, 22-25 decembrie - 715, după 25 decembrie au fost înregistrate 113 victime, iar fără dată exactă au fost înregistrate alte 67, arată datele făcute publice, în 2014, de Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Nicolae Ceauşescu a părăsit puterea pe 22 decembrie, la prânz. Potrivit datelor Institutului de Investigarea a Crimelor Comunismului pe lângă cei morţi s-au mai înregistrat 4.089 de răniţi.