Curtea de Apel Bucureşti, instanţă care a decis punerea în libertate a celor doi medici inculpaţi pentru omor cu premeditare, fiind acuzaţi de moartea unui pacient căruia i-au scăzut doza de noradrenalină, constată că martorii din dosarul deschis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti au dat declaraţii contradictorii. De asemenea, judecătorii care au infirmat decizia de arestare preventivă a celor două doctorie fac referire şi la starea conflictuală existentă între angajaţii de la secţia de anestezie-terapie intensivă a spitalului, invocând „o posibilă relaţie de duşmănie” între o martoră a acuzării şi una dintre doctoriţele inculpate.

Noi detalii din cazul Sf. Pantelimon

„Completul de Drepturi şi Libertăţi nu poate lua în considerare doar anumite pasaje din declaraţiile martorilor care, chiar dacă nu se coroborează între ele, sunt de natură a susţine acuzaţia, ci doar constată că nimic din conţinutul declaraţiei unui martor nu este susţinut de declaraţia altui martor, referindu-ne aici la aspecte esenţiale care să contureze vinovăţia inculpatei. Excepţie face doar acuzaţia generală, prezentă în toate aceste declaraţii după data de 29.05.2024, potrivit cărora medicii modifică ratele de administrare a noradrenalinei.

În condiţiile date şi luând în considerare că asistentele medicale obişnuiau să părăsească saloanele cu pacienţi, nu se poate stabili în acest moment cu exactitate cine anume a redus pe injectomat rata noradrenalinei”, se arată în încheierea de şedinţă prin care Curtea de Apel Bucureşti a decis scoaterea din arest preventiv a celor doi medici ATI de la Spitalul Sfântul Pantelimon, inculpaţi pentru omor calificat cu premeditare şi acuzaţi de moartea unui pacient. Instanţa consideră că nu există probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că ar fi vorba de infracţiunea de omor calificat.

Și-au schimbat declarațiile de multe ori

Magistraţii mai notează că începând cu ultimele zile ale lunii mai, martorele, asistente medicale îşi schimbă total declaraţiile, iar acest moment a coincis cu cel în care a început urmărirea penală împotriva unei persoane pentru mărturie mincinoasă.

”Completul de drepturi şi libertăţi nu poate avea în vedere declaraţiile martorilor, asistenţi medicali, potrivit cărora.........obişnuia să reducă dozele de noradrenalină de la valorile maxime la cele minime, cele mai multe fiind simple bârfe, aşa cum a rezultat din convorbirile interceptate şi declaraţiile martorilor date până la sfârşitul lunii mai. Completul de drepturi şi libertări are în vedere că, la patru luni de la ridicarea înscrisurilor medicale şi a datelor stocate de injectomate, organele de urmărire penală nu au strâns date nici măcar cu privire la vreun alt caz de malpraxis al medicului anchetat, astfel că, cel puţin până în prezent acuzaţia iniţială nu se confirmă”, mai arată motivarea instanţei.

Judecătorii mai susţin că iniţial declaraţiile asistenţilor medicali au fost date în sensul dorit, probabil, de conducerea unităţii spitaliceşti.

”Dacă iniţial declaraţiile asistenţilor medicali au fost în sensul dorit probabil de conducerea unităţii spitaliceşti, în momentul în care aceştia au început să fie acuzaţi de mărturie mincinoasă şi-au schimbat declaraţiile, aproape la indigo şi în aceeaşi perioadă, în sensul susţinerii în totalitate a denunţului iniţial şi a acuzaţiei penale de la acel moment. Rămâne ca organele de urmărire penală, în urma propriei analize, să decidă căror declaraţii le va da eficienţă”, mai menţionează documentul citat.

Ce au constatat magistrații

Magistraţii au mai precizat că un martor susţine că în perioada noiembrie 2023 – sfârşitul lunii februarie 2024 una dintre cele două doctoriţe acuzate ar fi înlocuit doza de noradrenalină cu una de ser fiziologic, iar pacientul respectiv a intrat în stop cardiorespirator. Martorul mai povesteşte că a început manevrele de resuscitare, iar doctoriţa l-a oprit după zece minute şi i-a transmis că este suficient, deşi protocolul de resuscitare durează 45 de minute.

”Totuşi, din declaraţia martorului rezultă că acesta nu a povestit nimănui, nu şi-a notat nicăieri data, numele pacientului, măcar salonul sau patul, rezumându-se a reţine doar că pacientul era de peste 60 de ani (ca majoritatea pacienţilor care decedează la ATI), că era în salonul 5 au 6 şi în patul 2 sau 3, sau mai bine zis «nici mai scund, nici mai înalt, nici prea slab, nici prea gras», totul putându-se întâmpla în decurs de patru luni, din noiembrie 2023, până în februarie 2024. Prin urmare, este o acuzaţie făcută, fără niciun început de probă, acuzaţie, care, din nefericire, a fost preluată în referatul cu propunere de arestare preventivă, fascinând imaginaţia publicului”, mai precizează documentul Curţii de Apel Bucureşti. Completul de judecată face de asemenea referire, în încheierea de şedinţă, la starea conflictuală existentă între cadrele medicale din secţia ATI a Spitalului Sfântul Pantelimon.

O mulțime de nereguli

„Înainte de analiza declaraţia singurului martor al presupusei fapte de tentativă la omor calificat, Completul de drepturi şi libertăţi constată că la data de 30.05.2024 , orele 19:52:32 are loc acea discuţie telefonică între martora...şi martorii... şi ...în care...îşi exprimă nemulţumirea cu privire la faptul că inculpata... i-a făcut referat cu privire la o potenţială îndeplinire necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu în ultima tură de noapte. Din continuarea conversaţiei telefonice rezultă că existau bănuieli în ceea ce priveşte faptul că unele persoane umblau la injectomatele aflate în saloanele unor asistenţi, însă nu erau bănuiţi medicii, ci asistenţii. Totuşi, urmare a anchetei penale desfăşurate, abia la 30.05.2024 martora.. ajunge la concluzia că medicii umblau la injectomate în lipsa asistentelor. De asemenea, ... o sfătuieşte pe colega sa nu mai părăsească salonul pentru a fuma, deoarece şi ea pate fi sancţionată” se mai arată în documentul citat.

Dușmănie între doctorii de la Sf. Pantelimon

Instanţa constată că una dintre martore a omis să vorbească în faţa procurorilor de „starea de duşmănie” dintre ea şi una dintre doctoriţe.

„Un prim aspect care ridică semne clare de întrebare este credibilitatea tuturor informaţiilor transmise de martora... care, aşa cum rezultă din actele dosarului, nu a încunoştinţat organele de urmărire penală cu privire la posibila relaţie de duşmănie rezultată din faptul că, cu câteva zile înainte de audiere, inculpata în acuzarea căreia martora dă respectiva declaraţie îi întocmise un referat pentru comiterea unei posibile abateri disciplinare (...) şi pe care numeşte «o javră» într-o convorbire interceptată şi redată anterior”, precizează sursa citată.

În acest context, judecătorii se întreabă „cum ar putea o persoană instruită care comite o tentativă de omor calificat sau chiar orice altă infracţiune, să intre în conflict (prin sancţionarea disciplinară) cu singurul martor care poate duce la condamnarea sa penală?”.