Justitie
Dosarul pădurilor din Maramureș, o nouă decizie în instanță. Prejudicii reclamate de milioane de euro
Romsilva - Direcția Silvică Maramureș. Sursă foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Update. Drept la replică
Subsemnații GĂLĂȚEAN CRIN-IOSIF, RONDOLEAN MARIA și RONDOLEAN MARIA-VICTORIA vă solicităm publicarea integrală a prezentului drept la replică. Modul în care a fost preluat materialul publicat inițial de Clujust transformă o situație în care instituții ale statului nu execută hotărâri judecătorești definitive într-o dispută cu „pretenții”. Pentru corecta informare a publicului, solicităm clarificarea următoarelor fapte, dovedite cu documente oficiale. 1. Prejudiciul este constatat de stat, nu „reclamat” de noi Titlul articolului prezintă sumele ca pe o pretenție a familiei noastre. Ele sunt estimarea oficială a instituțiilor statului. Ordonanța Direcției Naționale Anticorupție și Încheierea penală definitivă nr. 105/2022 din 08.02.2022 a Judecătoriei Vișeu de Sus rețin înlăturarea vegetației forestiere de pe circa 1.500 ha și un prejudiciu de 35–45 de milioane de euro. Prejudiciul nu a fost stabilit nici astăzi, deși au trecut șaptesprezece ani de la primele constatări. Strict pe proprietățile noastre, volumele documentate sunt de circa 70.000 mc la Borșa, 2.000 mc la Sighetu Marmației și 1.250 mc la Vișeu de Sus. Facem această distincție noi înșine, pentru că ea nu a fost făcută în articol. 2. Documentele R.N.P. și I.T.R.S.V., ignorate de anchetatori Afirmația, reprodusă în articol, potrivit căreia estimarea Regiei ar fi fost „evazivă și nefondată” este demontată de actul însuși. Prin adresa nr. 20442/IV.S/05.01.2010, semnată de directorul general Valerian Solovăstru, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a comunicat Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureș, ca răspuns la adresa nr. 1506/P/2009/29.10.2009: că parcelele 87–95 din U.P. VIII Țibău, pe 325,38 ha, au fost exploatate ilegal; că 22.841 mc au fost recoltați, în multe cazuri fără autorizație de exploatare, integral de o singură societate, cu acte întocmite pe numele unor muncitori din formația de exploatare; și că estimează volumul masei lemnoase exploatate ilegal la 700–900 mii mc, întregul proces de exploatare fiind, în opinia Regiei, ilegal. Regia cerea o verificare complexă, prin colaborarea tuturor instituțiilor statului. Anterior, Raportul I.T.R.S.V. Cluj-Napoca nr. 2768/14.09.2009 constatase că, numai pe parcelele 87–95, vegetația forestieră fusese înlăturată de pe circa 260 ha, adică 90% din subparcelele acoperite cu arboretele cele mai valoroase. Un act care indică parcela, suprafața, volumul, lipsa autorizației și societatea exploatatoare nu este evaziv. Iar dacă a fost considerat nefondat, atunci temeinicia lui era chiar obiectul verificării care nu s-a făcut. 3. Prejudiciile nu sunt calculate greșit întâmplător, ci sistematic în minus La Vișeu de Sus, actul de control a consemnat un prejudiciu de 1.249.487,52 lei, într-o arie protejată. Suma aprobată spre recuperare este de 9.419 lei. La Sighetu Marmației, pentru circa 100.000 mc proveniți din fondul forestier al statului, prețul de referință folosit la calcularea pagubei a fost de aproximativ 15 euro pe metru cub, în condițiile în care valoarea masei lemnoase respective era de aproximativ 250 euro pe metru cub, iar chiar lemnul de foc, sortimentul cel mai ieftin, se vindea la acea dată cu circa 100 euro pe metru cub. Deținem actele din care rezultă aceste valori. Același procedeu se regăsește în rapoartele I.T.R.S.V. din anii 2009, 2013 și 2015, în care prejudiciul consemnat reprezintă, după calculele noastre, între 15% și 20% din prejudiciul real. La stabilirea daunelor nu se aplică multiplicatorul legal prevăzut pentru ariile protejate și nu se iau în calcul valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii și costurile Fondului de Regenerare. Rezultatul este că paguba statului și a comunităților apare, în acte, de câteva ori mai mică decât este în realitate – iar sumele astfel consemnate devin apoi singurele care se urmăresc. 4. Situația cadastrală de la Sighetu Marmației Articolul o prezintă ca pe un diferend privind limitele de hotar. În realitate este vorba despre o bornă de hotar figurată în documente la peste 100 de metri de poziția reală și despre o lipsă de peste 2.000 mc de masă lemnoasă, corectarea planului cadastral fiind refuzată deși eroarea a fost semnalată în scris. 5. Blocajul urmăririi penale Articolul arată că actul de control a fost anulat, fără a arăta motivul. Vă solicităm să reproduceți constatarea instanței: la secțiunea prejudicii „sunt trasate linii orizontale în toate rubricile, nefiind deci constatate prejudicii”, deși expertiza judiciară constatase că pe amplasament „nu mai exista deloc masă lemnoasă, ci doar teren gol, destinat împăduririi, cioatele fiind în stare avansată de degradare”. Aceeași stare de fapt circulă de peste un deceniu între cinci unități de parchet din două județe, prin peste patruzeci de declinări, redirecționări și restituiri. Instanțele au desființat în mod repetat soluțiile date. Enumerăm, cu titlu exemplificativ, cinci hotărâri definitive: Încheierile penale nr. 102/CP/23.10.2017 și nr. 131/CP/28.09.2018 ale Tribunalului Maramureș, nr. 894/2021 și nr. 105/2022 ale Judecătoriei Vișeu de Sus și nr. 253/12.10.2022 a Tribunalului Maramureș. Trei dintre ele privesc soluții ale Direcției Naționale Anticorupție. La 07.07.2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus a constatat el însuși, prin ordonanță, că prejudiciul cauzat prin abuz în serviciu depășește 3.000.000 de euro, că soluția de disjungere și declinare din 14.03.2017 a Direcției Naționale 2 Anticorupție este nelegală, și a declinat cauza la D.N.A. Cu toate acestea, cauza a fost declinată din nou și fragmentată către parchete de pe lângă judecătorii: noi declinări la 10 și 19 septembrie 2025, iar la 9 septembrie 2026 o parte a cauzei a fost trimisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Sighetu Marmației. Astăzi, niciun dosar al acestei cauze nu se cercetează la D.N.A. Prin aceeași Încheiere penală nr. 105/2022, definitivă, instanța a dispus expres interogarea sistemului informatic SUMAL pentru U.P. VIII Țibău, începând cu 01.10.2008, și audierea a șase persoane nominalizate. Dispoziția nu a fost executată nici astăzi – au trecut patru ani și opt luni. Cauza a fost înregistrată în urma sesizării Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureș din anul 2009. Potrivit chiar articolului dumneavoastră, în anul 2012 domnul procuror Ioan Ulici a dispus neînceperea urmăririi penale, calificând estimarea Regiei drept „evazivă și nefondată”. Publicația Clujust a relatat la 15 mai 2018, în articolul „Procuror șef din cadrul DNA, premiat de o instituție condusă de un PSD-ist”, că domnul Ulici, la acea dată procuror-șef al Biroului Teritorial Baia Mare al D.N.A., a primit la 12 mai 2018 distincția „Cinstea Maramureșului”, acordată de Consiliul Județean Maramureș, diploma fiindu-i înmânată de prefectul de atunci al județului, domnul Vasile Moldovan, despre care articolul arată că îi este cumnat. Domnul Moldovan este în prezent primarul municipiului Sighetu Marmației. Potrivit relatărilor de presă din iunie 2018, domnul Ulici a solicitat ulterior Consiliului Superior al Magistraturii încetarea activității sale în cadrul D.N.A. Nu formulăm nicio acuzație și nu tragem nicio concluzie. Arătăm că aceste împrejurări au fost publicate anterior, în alt context și independent de cauza noastră, și că lipsesc din materialul preluat. Precizăm, de asemenea, că sesizările adresate ulterior Parchetului General, D.N.A. și D.I.I.C.O.T. au fost înregistrate ca „lucrări”, iar nu ca dosare penale, și mutate de la o unitate la alta prin adrese administrative, fără ordonanță de declinare și fără comunicare către noi. Un act care nu ne este comunicat nu poate fi atacat; iar cât timp nu există dosar penal, nu avem calitatea de persoană vătămată și nu putem propune probe. 6. Ne judecăm cu autoritățile pentru a apăra interesele statului Momentul de cotitură a fost perioada 2019–2020, când am fost chemați în judecată pentru a fi obligați să împădurim noi suprafețele de pe care masa lemnoasă fusese exploatată de alții. Am obținut câștig de cauză în toate procesele civile, iar în plan penal instanțele au desființat, în mod repetat, soluțiile de clasare date în aceste cauze. Spunem, după douăzeci de ani, un lucru care poate surprinde: instanțele funcționează. Ori de câte ori situația a putut fi prezentată limpede, hotărârea a fost corectă. Blocajul nu este la judecători, ci la urmărirea penală, unde aceeași stare de fapt produce, invariabil, soluții de clasare. Paradoxul acestui caz este că noi ne judecăm cu autoritățile pentru a apăra interesele statului român, în timp ce statul refuză să își recupereze propriul prejudiciu. Ne asumăm public fiecare afirmație din prezentul text. Fiecare paragraf se întemeiază pe înscrisuri oficiale, rapoarte de control, hotărâri judecătorești definitive ori materiale de presă publicate anterior, indicate ca atare, toate cuprinse în anexa documentară care însoțește prezenta și pe care le punem la dispoziția redacției, în copie. Solicităm publicarea prezentului drept la replică, în mod integral. GĂLĂȚEAN CRIN-IOSIF · RONDOLEAN MARIA · RONDOLEAN MARIA-VICTORIA Data: 30.10.2026
Tribunalul Cluj a dispus, printr-o hotărâre din 5 octombrie 2026, sancționarea Direcției Silvice Maramureș pentru neexecutarea unei sentințe referitoare la verificarea unei păduri din Borșa. Potrivit publicației Clujust, instituția trebuie să suporte o amendă calculată zilnic și penalități de 200 de lei pe zi. Decizia apare într-un litigiu de aproximativ 20 de ani, în care familia Rondolean reclamă tăieri ilegale și prejudicii de milioane de euro pe proprietățile sale din Maramureș.
Deși în acest interval au fost pronunțate mai multe hotărâri judecătorești, familia susține că executarea acestora a întâmpinat obstacole din partea instituțiilor responsabile de administrarea fondului forestier și de evidența proprietăților.
Tribunalul Cluj a dispus amendă și penalități zilnice
La 5 octombrie 2026, prin Sentința civilă nr. 859/2026, Tribunalul Cluj a dispus, potrivit sursei citate, sancționarea Direcției Silvice Maramureș cu o amendă echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Instanța a stabilit și penalități de 200 de lei pe zi, care trebuie plătite proprietarului.
Măsura a fost luată în legătură cu neexecutarea Sentinței nr. 2458/2023, prin care Direcția Silvică fusese obligată să efectueze un control de fond pentru descărcarea gestiunii unei păduri de aproximativ 146 de hectare din Borșa. Conform relatării, obligația nu a fost îndeplinită timp de peste 880 de zile.
În acest interval, instituția a emis un act de control care a fost ulterior anulat definitiv de Curtea de Apel Cluj, prin Decizia nr. 511/2026. Instanța a reținut că documentul „nu reflectă situația reală a fondului forestier”.
Tăieri ilegale estimate la zeci de milioane de euro în zona Borșa
Litigiul este legat și de exploatările forestiere semnalate în zona Borșa, în special în bazinele Izvorul Ursului și Jupanea. Potrivit informațiilor prezentate de Clujust, în anul 2010, directorul general al Romsilva a sesizat Poliția cu privire la exploatarea ilegală a unei cantități estimate între 700.000 și 900.000 de metri cubi de lemn.
Suprafața vizată depășea 1.500 de hectare, iar valoarea estimată a materialului lemnos era cuprinsă între 35 și 45 de milioane de euro. Din această zonă fac parte și aproximativ 147 de hectare revendicate de familia Rondolean.
Pe baza ponderii suprafeței deținute de familie, materialul publicat estimează un posibil prejudiciu între 3,5 și 4,5 milioane de euro. Această sumă reprezintă însă un calcul proporțional, nu un prejudiciu individual stabilit definitiv printr-o hotărâre judecătorească.
Dosarul penal referitor la exploatările din Borșa a primit o soluție de neîncepere a urmăririi penale în 2012, din partea procurorului Ioan Ulici. Potrivit relatării, acesta a considerat estimarea Romsilva „evazivă și nefondată”. Ulterior, cercetările referitoare la exploatările reclamate au rămas, conform sursei, la un parchet local, cu autorii neidentificați.
Romsilva - Direcția Silvică Maramureș. Sursă foto: Facebook
Dispută privind limitele proprietății din Sighetu Marmației
Un alt conflict prezentat în material vizează o proprietate din Sighetu Marmației. Potrivit expertizelor invocate de familia Rondolean, din zona respectivă ar lipsi peste 2.000 de metri cubi de material lemnos, cu o valoare estimată la aproximativ 500.000 de euro.
Proprietarii susțin că limitele terenului au fost modificate în documentele cadastrale, prin deplasarea cu aproximativ 100 de metri a unei borne de hotar. În acest proces ar fi fost utilizate hărți realizate în sistemul Stereo 42, în locul planului oficial Stereo 70.
Familia reclamă și suprapunerea peste terenul său a unui număr topografic provenit din altă localitate. Reprezentanții proprietarilor afirmă că au cerut Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Maramureș corectarea documentelor, fără să obțină rezultatul solicitat.
Materialul original ridică și suspiciuni privind posibile influențe personale și instituționale asupra soluționării acestei situații. Aceste suspiciuni nu echivalează însă cu stabilirea unor fapte de corupție sau de fals în sarcina persoanelor menționate.
Prejudiciu de peste 1,2 milioane de lei reclamat la Vișeu de Sus
În cazul proprietății din Vișeu de Sus, documentele de control invocate de familie ar indica tăieri ilegale într-o zonă protejată Natura 2000. Prejudiciul consemnat în aceste documente ar depăși 1,2 milioane de lei, însă suma aprobată pentru recuperare ar fi fost de numai 9.419 lei.
Familia contestă diferența dintre valoarea prejudiciului indicată de documentele de control și suma stabilită pentru recuperare. Potrivit sursei citate, inspectorul general al Gărzii Forestiere Naționale, George Gârbacea, a efectuat o verificare în teren și ar fi confirmat verbal limitele proprietății, în prezența mai multor martori.
Proprietarii susțin că raportul scris aferent acelei verificări nu le-a fost pus la dispoziție.
Ulterior, a fost prezentat un alt raport, semnat de Laurențiu Heraru, care contesta delimitarea terenului. Familia susține că documentul contrazice hotărârile civile definitive și pune sub semnul întrebării corectitudinea întocmirii sale. Laurențiu Heraru a fost numit ulterior la conducerea Gărzii Forestiere București, potrivit informațiilor prezentate în materialul inițial.
Dosarul a fost înaintat către EPPO și DIICOT
Maria Rondolean, proprietara pădurilor aflate în litigiu, continuă demersurile pentru recuperarea prejudiciilor pe care familia susține că le-a suferit în ultimii aproximativ 20 de ani. Potrivit sursei citate, dosarul, însoțit de hotărârile judecătorești pronunțate în cauză, a fost transmis către Parchetul European (EPPO) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
Demersul urmărește verificarea aspectelor reclamate privind exploatările forestiere, documentele administrative și aplicarea hotărârilor instanțelor.
Transmiterea documentelor către cele două parchete nu înseamnă automat că acestea au deschis dosare penale sau că acuzațiile formulate de proprietari au fost confirmate.
Litigiul privind proprietățile forestiere din Maramureș continuă, în condițiile în care familia solicită respectarea hotărârilor judecătorești și clarificarea prejudiciilor reclamate.
Recomandările noastre
