SIIJ, modificată. Sursă foto: dreamstime.com Judecătoria Călărași a dispus încetarea urmăririi penale pentru diverse acuzații precum abuz în serviciu, fals, uz de fals și spălare de bani față de cei 11 inculpați din dosarul Nana, pe motiv că faptele s-au prescris, în urma aplicării deciziilor CCR, potrivit portalului instanței.
Printre cei vizați se numără primarul PSD al comunei Nana, Gheorghe Dobre, și mai mulți funcționari, precum secretarul, contabilul și casierul comunei. Cu toate acestea, Tribunalul Călărași i-a achitat pe inculpați în ceea ce privește fondul acuzației de grup infracțional organizat.
Judecătoria Călărași a menținut sechestrele pe bunurile inculpaților, dar a ridicat măsurile asigurătorii asupra mai multor terenuri cumpărate de Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu.
Acest proces a fost deschis în urmă cu șapte ani, în mai 2015. Potrivit procurorilor de la Parchetul General, condus la acea vreme de Tiberiu Nițu (numit de PSD), între 2005 și 2010, funcționari din comuna Nana, județul Călărași, ar fi retrocedat ilegal 128 de terenuri agricole și ar fi prejudiciat comuna cu peste 3 milioane de lei. O parte din teren a fost cumpărată de Ioana Băsescu cu un împrumut de 1 milion de euro de la CEC Bank. În acest dosar, Ioana Băsescu a avut calitatea de martor.
Ne puteți urmări și pe Google News
Pe de altă parte, instanța i-a obligat pe inculpați să achite fiecare peste 240.000 de lei pentru recuperarea prejudiciului în valoare de peste 3 milioane de lei, stabilit în acest dosar. Judecătorii au menținut sechestrele puse în acest dosar pe bunurile inculpaților. În schimb, a ridicat măsurile asigurătorii pe mai multe terenuri cumpărate de Ioana Băsescu, fiica fostului președinte Traian Băsescu. De menționat că această decizie a Tribunalului Călărași nu este definitivă și poate fi atacată cu apel, în termen de zece zile de la data primirii hotărârii.
„Aproximativ 44% din cererile de revendicare erau formulate în numele inculpaţilor”
La momentul trimiterii în judecată, anchetatorii au arătat că „faptele care au constituit obiectul cercetărilor în prezenta cauză vizează un număr de 128 cereri de retrocedare de terenuri agricole, toate soluţionate de Comisia Nana în perioada mai 2006 – decembrie 2010”.
„Trebuie menţionat faptul că aproximativ 44% din cererile de revendicare erau formulate în numele inculpaţilor, soţiilor sau soţilor, părinţilor, bunicilor acestora sau în numele altor rude sau afini”, au informat anchetatorilor.
„Contrar dispoziţiilor legale care prevăd că cererea se depune personal sau prin mandatar, membrii grupului au săvârşit diverse manopere frauduloase, precum completarea ori falsificarea cererilor în modalitatea contrafacerii semnăturii titularului ori prin antedatare. De asemenea, aceştia au scris, au acceptat depunerea şi au înregistrat retroactiv în registrul special de fond funciar cereri care au fost depuse peste termenul de decădere prevăzut de legislaţia în domeniu, cereri despre care s-a stabilit că nu au fost semnate de titulari.
„Mai mult decât atât, din probatoriul administrat în cauză s-a stabilit că cererile nu cuprindeau toate datele şi elementele necesare, soluţionarea lor făcându-se în lipsa actelor prevăzute de lege (certificatul de deces al autorului terenului revendicat, certificatul de moştenitor sau declaraţia pe proprie răspundere)”, a mai arătat sursa citată la momentul trimiterii în judecată, citate de Adevărul.
Recomandările noastre
