Așteptând ca actualul procuror general să-și depună cererea de pensionare după ce îi expiră mandatul la conducerea Ministerului Public, continuăm investigarea rolului jucat de procurori și judecători în aparatul represiv al statului comunist, de până în decembrie 1989.
Două rapoarte ale Securității, unul din 1974 și altul din 1986, arată că mulți magistrați erau urmăriți tocmai pentru că refuzau să se supună ordinelor. Astfel, reiese faptul că nu toți magistrații acceptau să se implice în „practicile discutabile” descrise de Augustin Lazăr.
În timp ce actualul procuror general și-a depus dosarul de pensionare, Evenimentul Istoric continuă investigarea rolului jucat de procurori și judecători în aparatul represiv al statului comunist, de până în decembrie 1989. Astăzi publicăm două documente care demonstrează că nu toți magistrații erau docili sau dornici de a se deda la practici discutabile, așa cum a spus Augustin Lazăr: ”Doresc să exprim scuze pentru practicile discutabile de dinainte de 1989, instituite prin lege, dar caracterizate printr-o componentă etică defi citară”. Documentele, raporte ale Securității, arată că nu toți magistrații s-au supus ”eticii defi citare”. Pentru a-i convinge pe aceștia, era nevoie de planuri clare de acțiune, în timp ce, pentru alții, ”colaboraționiștii”, era de ajuns o discuție. Actele sunt extrase dintr-un studiu al istoricului Florian Banu, cercetător în arhivele CNSAS.
Citește mai departe, GRATUIT, pe evenimentulistoric.ro
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
