Peste tot în lumea democrată, astfel de reuniuni ale tineretului unui partid politic, mai ales dacă partidul e de o importanță majoră în viața țării, sînt urmărite de presă cu un ochi de ciclop. Aici, la organizația de tineret, învață politică în practică și nu la școală viitorii lideri ai Partidului, aici stă pepiniera de cadre a partidului, aici se ivesc și se afirmă orientările de viitor ale partidului respectiv.

Nu trebuie neglijat și un alt fapt important. Membrii și liderii Organizației de tineret ai unui partid sînt mult mai liberi în gesturi și exprimări decît membrii și liderii maturi ai partidului. Spre deosebire de membrii și liderii maturi ai partidului, cei din organizația de tineret n-au responsabilități pe scena politică. Vorbele și gesturile lor nu sînt identificate automat cu partidul, cum se întîmplă în cazul seniorilor, și, prin urmare, ele nu riscă să aducă pe moment pierderi electorale partidului.
Lucrul cel mai important, covîrșitor chiar, rămîne însă presupusa reprezentativitate a tinerei generații de la un moment dat de către membrii și liderii organizației de tineret a unui partid. Ar fi fost de așteptat, așadar, ca reuniunea de sîmbătă să fie preocuparea numărul unu a presei.

Nu s-a întîmplat așa ceva. Dacă n-ar fi fost atacul lui Mihai Sturzu la președintele PSD, Liviu Dragnea, Congresul ar fi trecut neobservat în presă. Scandalul provocat de fostul președinte al TSD a fost benefic pentru mediatizarea Congresului. Fără el, nici dracu n-ar fi scris că președinte al TSD a devenit un anume Gabriel Petrea, un fel de Cristian Bușoi al TSD, preferatul lui Liviu Dragnea, spre deosebire de Mihai Sturzu, preferatul lui Victor Ponta, tratat în PSD ca un fost, în limbajul politicii românești de mujdei și țuică, un mort politic.

Eu însă am urmărit cu atenție lucrările Congresului. Și nu numai pentru a descoperi noutățile aduse în viața noastră politică osificată de tînăra generație de politicieni, dar și – dacă nu mai ales – pentru a desluși cum se simte în PSD ceea ce Liviu Dragnea numește, îngînîndu-l pe Klaus Iohannis, care, la rîndu-i, îi îngînă pe sergenții majori mesianici, Resetarea clasei politice. Prin vocea lui Liviu Dragnea și a echipei sale, venite în locul echipei lui Victor Ponta, PSD și-a anunțat cu huiet voința de a reforma partidul în acord cu  vremurile.
Dacă PSD-ul bătrîn și-a anunțat doar voința de a se reforma, pentru a se transforma într-un partid modern, adaptat la evoluția electoratului, devenit,  potrivit Diviziei Presă a SRI, facebookist (pe facebook petrecîndu-se mai nou toate marile momente ale vieții – de la conceperea unui copil cu ajutorul emoticoanelor pînă la alegerea preșesedintelui cu ajutorul like-urilor), atunci TSD ar trebui să fie deja reformat din temelii. Pe deoparte, pentru că liderii și membrii TSD, tineri fiind, n-au nevoie de indicațiile Conducerii superioare pentru a se moderniza, pe de alta, pentru că ei sînt viitorul partidului și, prin urmare, Reforma trebuie să înceapă cu ei.

S-a văzut la acest Congres fie și un început de organizație reformată? Trebuie să te uiți la televeziunile de știri dis de dimineață  pentru a răspunde Da la această întrebare. Congresul TSD, care a avut loc în toiul a ceea ce conducerea PSD numește Proces istoric de reformare, n-a diferit cu nimic de alte congrese ale Organizației, de pe vremea cînd în PSD cuvîntul Reformă  era puțin  frecventat. Ba mai mult, Congresul TSD n-a diferit cu nimic de Congresele de pînă acum ale PSD, ale altor partide importante pe scena țării, ale altor organizații de tineret ale altor partide.

Pe blogul său Cătălin Striblea descrie cu talent atmosfera din Congres în clipa cînd Mihai Sturzu i-a cerut lui Liviu Dragnea să demisioneze din fruntea PSD sub puterea Criteriilor de integritate stabilite de partid în privința liderilor și candidaților la alegerile din 2016: ”Sturzu vorbește în liniște. Lumea este împietrită în fața sa. Dacă ești în sală cred că poți să auzi și respirația celui de lîngă tine. Fața împietrită a lui Dragnea este doar o mască a furiei. În fapt ochii lui merg pe scenă și-l strîng de gît acolo pe Sturzu. Dar tot e liniște. Iar aplauzele răsună acolo doar la șmecheriile de discurs ale lui Dragnea.

Asta se întîmplă pentru că Sturzu comite cel mai grav delict din PSD, dar și din strămoșul său arhaic PCR: fluieră în biserică. Apoi cînd liderul vorbește, masele sînt brusc însuflețite. Nu contează dacă cel care a fluierat în biserică are sau nu dreptate. Nu contează dacă Dragnea are sau nu dosar penal. Nu contează dacă Sturzu zice cîteva lucruri firești: resetarea clasei politice, relația cu UNPR. El nu are puterea și, așadar, nici căderea de a zice lucrurile astea. Așa că, firesc, la sfîrșit va pleca.”

Atrăgîndu-i atenția  lui Cătălin Striblea că delictul invocat e valabil în toate partidele, nu numai în PSD, toate partidele postdecembriste fiind, din acest punct de vedere, nepoțele ale Bunicului PCR, să recapitulăm faptele descrise mai sus. Fostul președinte al TSD, Mihai Sturzu, un tînăr a cărei prestație nonconformistă se înscria în profilul unui lider de tineret al unui partid de Stînga, precum PSD, a zis de la Tribuna Congresului niște lucruri despre liderul PSD, Șeful cel Mare, Liviu Dragnea.
A bătut cîmpii?
 A spus prostii?
A avut un interes în atacarea lui Liviu Dragnea?
Indiferent de răspunsurile la aceste întrebări, la Congresul unei organizații de tineret reformate un astfel de moment ar fi trebuit să stîrnească o veritabilă furtună de intervenții pro și contra. Chiar combaterea lui Mihai Sturzu ar fi trebuit să ia forma nu a unei tăceri lașe, ci a unor intervenții temeinice de la tribună.

Strica dacă reuniunea ar fi dezbătut cele spuse de Mihai Sturzu și, în replică, cele spuse de Liviu Dragnea, și de aici plecînd, s-ar fi ajuns la poziția tinerilor politicieni față de starea partidului? Firește că nu. Poate că pînă la urmă Mihai Sturzu ar fi fost învins, iar Liviu Dragnea ar fi triumfat.

Da, dar acest lucru s-ar fi întîmplat în urma unei confruntări benefice pentru TSD, pentru viața noastră politică, între două puncte de vedere, exprimînd două poziții. Ce-au făcut tinerii din PSD, „frumoși și liberi”, cum ar spune ofițerii acoperiți din Presă, ca și tinerii din Stradă, invocați în tot ceea ce se întîmplă în ultimul timp mai ceva ca revoluționarii cu atestat din decembrie 1989? S-au comportat ca și seniorii din Congresele PSD de pînă acum: Cu deplină, strălucită slugărnicie față de noul Stăpîn al Partidului, Liviu Dragnea.

Cum s-au comportat și față de fostul Stăpîn, Victor Ponta.
Cum se vor comporta și față de viitorul Stăpîn, dacă Liviu Dragnea va pica.
PSD a introdus în viața sa internă 10 criterii zise și de integritate.
Ca și cele 10 criterii adoptate de PNL, ele au pretenția de a introduce în  viața internă a partidului fie și o boare de moralitate.
Printre aceste criterii, atît la PSD, cît și la PNL, nu se regăsește un criteriu crucial pentru reformarea vieții noastre politice:
Verticalitatea, opusă slugărniciei.
Din cîte s-a văzut la Congresul TSD slugărnicia e nu numai permisă, dar și impusă în PSD!