Dificultățile de citire din clasa I lasă urme pe termen lung. Ce arată evaluarea a peste 1.500 de elevi

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Elevii care intră în clasa I cu dificultăți în dezvoltarea abilităților de citire fac progrese pe parcursul anului școlar, însă diferențele față de colegii care pornesc cu un nivel mai bun se mențin. O analiză bazată pe datele a peste 1.500 de elevi arată că, la finalul clasei I, copiii care au început școala cu achiziții slabe și au ajuns să citească texte de dificultate intermediară citesc, în medie, 26 de cuvinte corecte pe minut, față de 69 de cuvinte în cazul celor care au pornit cu rezultate foarte bune.

Datele evidențiază și legătura dintre situația socio-economică și performanțele școlare. Dintre cei 128 de copii care au încheiat clasa pregătitoare cu rezultate sub nivelul așteptat la evaluarea competențelor de literație emergentă, 80% beneficiază de bursă socială. Rezultatele fac parte dintr-o analiză realizată de Maria Kovacs și Bianca Balea, prezentate pe 8 octombrie 2026, în publicația Descâlcim literația” de pe Substack.

Cercetarea urmărește evoluția competențelor de citire ale elevilor din programul educațional Școli cu scLipici, pe parcursul ultimilor doi ani școlari.

Analiza arată că nivelul de la începutul clasei I influențează progresul la citire

Datele au fost colectate de la peste 1.700 de copii din toate regiunile țării, înscriși în 108 clase cu predare în limba română. Pentru 1.513 elevi au existat rezultate complete la trei evaluări: la sfârșitul clasei pregătitoare, la începutul clasei I și la finalul primului an de școală.

Cum a încercat Nicolae Ceaușescu să se opună căderii Zidului Berlinului. Condamnarea Ungariei

Regula de aur din Codul civil pentru vecinul care te deranjează „legal"

Majoritatea claselor participante, respectiv 89%, provin din mediul rural. Totodată, 51% dintre copiii evaluați provin din familii cu statut socio-economic scăzut.

Potrivit autoarelor, rezultatele arată că achizițiile pe care copiii le au înainte de începerea clasei I reprezintă un indicator important pentru evoluția ulterioară a competențelor de citire.

„Datele sugerează, prin urmare, că nivelul de la care copilul pornește în clasa I este un factor important pentru traiectoria ulterioară a citirii”, explică Maria Kovacs și Bianca Balea în analiza publicată.

Elevi. Sursa foto: Freepik

Copiii care încep școala cu dificultăți obțin rezultate diferite la finalul clasei I

Dintre cei 1.513 elevi cu date complete, 128 au încheiat clasa pregătitoare cu rezultate sub nivelul așteptat la evaluarea literației emergente. La finalul clasei I, evoluția acestora a fost diferită, în funcție de nivelul de citire atins.

Jumătate dintre acești copii, adică 64 de elevi, au ajuns să citească texte de nivel P, corespunzător categoriei intermediare de dificultate. Ei au înregistrat o medie de 26 de cuvinte corecte pe minut.

Prin comparație, elevii care au început clasa I cu achiziții foarte bune sau excelente au ajuns la o medie de 69 de cuvinte corecte pe minut atunci când au citit texte de același nivel.

Diferențele se observă și în ceea ce privește înțelegerea textului. Dintre copiii care au pornit cu rezultate slabe și au ajuns la nivelul P, 15% au demonstrat o înțelegere foarte bună, 41% au avut rezultate bune, iar 44% au întâmpinat dificultăți la această componentă.

Alți 30 de elevi din grupul celor 128 au ajuns la nivelul I, corespunzător textelor mai complexe, utilizate pentru evaluarea competențelor de citire de la sfârșitul clasei I. Aceștia au citit, în medie, 38 de cuvinte corecte pe minut, comparativ cu 63 de cuvinte în cazul copiilor care porniseră cu rezultate foarte bune și au fost evaluați la același nivel.

Ce arată analiza

În privința comprehensiunii, 21% dintre cei 30 de copii au obținut rezultate foarte bune, 46% au avut rezultate bune, iar 33% au înregistrat rezultate slabe.

Situația este mai dificilă pentru elevii care nu au reușit să depășească nivelul elementar de citire. La finalul clasei I, 34 dintre cei 128 de copii au rămas la nivelul PP, cel mai simplu din evaluare. Aceștia citeau, în medie, doar 11 cuvinte corecte pe minut.

Datele arată că progresul este posibil chiar și pentru elevii care încep școala cu dificultăți, însă ritmul de învățare diferă, iar o parte dintre copii continuă să aibă probleme importante de fluență.

Aproape 90% dintre elevii evaluați au început clasa I cu rezultate foarte bune

Din totalul celor 1.513 elevi incluși în analiză, 1.357, adică aproape 90%, au intrat în clasa I cu achiziții foarte bune sau excelente la evaluarea literației emergente. Aceștia obținuseră peste 90 de puncte din maximum 150 la testarea realizată la sfârșitul clasei pregătitoare.

Evoluția lor arată un progres important pe parcursul primului an de școală. La începutul clasei I, elevii citeau, în medie, 42 de cuvinte corecte pe minut pe texte de nivel P. La finalul anului școlar, media a crescut la 69 de cuvinte pe minut.

În același timp, procentul copiilor care au demonstrat o înțelegere foarte bună a textului citit a crescut de la 52% la 68%.

„Datele colectate în ultimii doi ani școlari arată că, pentru copiii care au intrat în clasa I cu achiziții foarte bune sau excelente de literație emergentă, primul an de școală este însoțit de un progres consistent atât în fluența citirii, cât și la comprehensiune”, arată autoarele analizei.

Comprehensiunea reprezintă capacitatea de a înțelege informațiile transmise printr-un text. Aceasta presupune mai mult decât recunoașterea și pronunțarea corectă a cuvintelor, implicând și interpretarea mesajului citit.

Copiii din familii defavorizate au rezultate mai slabe, dar diferențele se reduc la nivelurile avansate

Situația socio-economică a familiei este asociată cu diferențe în performanțele de citire ale elevilor. În grupul celor 1.357 de copii care au început clasa I cu rezultate foarte bune sau excelente, 44% beneficiau de bursă socială, față de 51% în întreaga cohortă analizată.

La evaluarea pe texte de nivel P, copiii care beneficiau de bursă socială au avut o medie a fluenței cu 17 cuvinte corecte pe minut mai mică decât elevii care nu primeau acest sprijin. Diferența dintre cele două grupuri a fost de 12 puncte procentuale în privința înțelegerii foarte bune a textului.

Rezultatele se apropie însă atunci când sunt analizați elevii care au ajuns să citească texte de nivel I. Dintre cei 1.188 de copii evaluați la acest nivel, 42% beneficiau de bursă socială.

În acest grup, diferența dintre copiii cu bursă și cei fără bursă a fost de 13 cuvinte corecte pe minut în ceea ce privește fluența. În cazul înțelegerii foarte bune a textului, diferența a scăzut la numai două puncte procentuale.

Autoarele consideră că aceste rezultate ar putea indica o reducere a decalajelor asociate statutului socio-economic atunci când elevii ajung să citească la un nivel mai avansat. Totuși, datele nu demonstrează că atingerea unui anumit nivel de citire elimină influența mediului familial asupra rezultatelor școlare.

Autoarele susțin că profesorii trebuie să adapteze textele la nivelul fiecărui copil

Maria Kovacs și Bianca Balea atrag atenția asupra modului în care este predată citirea în clasele primare. Potrivit acestora, elevii au nevoie de texte și activități adaptate competențelor pe care le-au dobândit deja, nu doar de exerciții identice pentru întreaga clasă.

Autoarele fac referire la date colectate anterior în școli din medii defavorizate, predominant rurale. Acestea arată că elevii cunosc, în medie, aproximativ opt litere la începutul clasei pregătitoare și circa 25 de litere la sfârșitul acestui an școlar.

În aceste condiții, reluarea învățării literelor în clasa I, după aceeași succesiune din manual, poate să nu răspundă nevoilor tuturor copiilor. Unii elevi au nevoie de mai mult sprijin pentru a recunoaște literele și pentru a forma cuvinte, în timp ce alții sunt deja pregătiți să citească texte mai complexe.

„Foarte evident, dintr-o privire aruncată în oricare manual de Comunicare în limba română, clasa I, această logică de predare a citirii este mai puțin răspândită în sistemul nostru de învățământ: toți copiii dintr-o clasă învață (sau nu) din același manual”, scriu autoarele.

În programul Școli cu scLipici, evaluarea individuală permite identificarea nivelului de citire al fiecărui elev. Pe baza rezultatelor, învățătorii pot alege texte și activități potrivite competențelor demonstrate.

Astfel, copiii care încă întâmpină dificultăți în recunoașterea cuvintelor pot lucra cu materiale adecvate nivelului lor, în timp ce elevii care citesc fluent pot primi exerciții mai complexe.

Citirea rapidă nu garantează înțelegerea textului

Analiza evidențiază și diferențele dintre fluența citirii și capacitatea de înțelegere. Un copil poate citi corect și rapid, dar poate avea dificultăți atunci când trebuie să explice sensul unui fragment sau să deducă informații care nu apar explicit în text.

Potrivit autoarelor, rezultatele arată că procentul elevilor care demonstrează o înțelegere foarte bună poate scădea pe măsură ce crește dificultatea textelor.

O posibilă explicație este că activitățile din clasa I pun un accent mai mare pe dezvoltarea fluenței decât pe comprehensiune. În plus, textele mai complexe presupun întrebări care solicită formularea unor concluzii, interpretarea informațiilor și înțelegerea unor cuvinte sau expresii mai puțin obișnuite.

Prin urmare, evaluarea competențelor de citire trebuie să urmărească atât numărul de cuvinte citite corect într-un minut, cât și capacitatea elevilor de a înțelege mesajul transmis.

Evaluarea individuală le permite profesorilor să urmărească progresul elevilor

Analiza realizată de Maria Kovacs și Bianca Balea se bazează pe date colectate în ultimii doi ani școlari, de la peste 1.700 de copii din 108 clase cu predare în limba română. Pentru 1.513 elevi au existat rezultate complete la toate cele trei evaluări.

Învățătoarele au evaluat individual fiecare copil, folosind un instrument denumit „inventarul de citire”. Elevii au primit texte pe care nu le mai citiseră anterior, iar ulterior au răspuns oral la întrebări menite să verifice înțelegerea informațiilor.

Evaluarea a urmărit două componente principale: fluența și comprehensiunea. Fluența a fost măsurată prin numărul de cuvinte corecte citite pe minut, indicator prescurtat CCPM. Pentru calcularea acestuia, învățătoarea a măsurat timpul necesar citirii și a înregistrat greșelile.

De exemplu, un copil care citește corect 31 dintre cele 33 de cuvinte ale unui text în 84 de secunde obține un rezultat de aproximativ 22 de cuvinte corecte pe minut. Indicatorul măsoară viteza și acuratețea, dar nu surprinde și expresivitatea citirii.

Înțelegerea textului a fost verificată prin întrebări care vizau informațiile prezentate explicit, deducerea unor informații și explicarea sensului unor cuvinte sau expresii.

Textele au fost împărțite în trei categorii de dificultate: PP, cel mai simplu nivel, P, nivelul intermediar, și I, nivelul cel mai avansat dintre cele utilizate în evaluare. Potrivit analizei, textele de nivel I corespund competențelor de citire așteptate la sfârșitul clasei I.

Copiii nu au primit toți aceleași texte, ci au fost evaluați în funcție de achizițiile demonstrate anterior. La începutul clasei I, elevii care obținuseră cel mult 90 de puncte din 150 la evaluarea literației emergente au primit texte de nivel PP, în timp ce cei care depășiseră acest prag au primit texte de nivel P.

Ce se întâmplă pe parcursul anului școlar

La finalul anului școlar, evaluarea a inclus și texte mai complexe, în funcție de nivelul inițial al elevilor.

Metodologia le-a permis autoarelor să urmărească evoluția competențelor de citire în raport cu punctul de plecare al fiecărui copil. Totuși, rezultatele provin din clase participante la programul Școli cu scLipici, majoritatea din mediul rural, și nu constituie o evaluare reprezentativă pentru toți elevii din România.

De asemenea, analiza urmărește progresul copiilor participanți, dar nu demonstrează în ce măsură acesta a fost determinat de program, deoarece nu include o comparație cu un grup de elevi care nu au beneficiat de aceeași intervenție.

Recuperarea timpurie a dificultăților de citire poate reduce decalajele școlare

În concluziile analizei, Maria Kovacs și Bianca Balea subliniază importanța evaluării progresului prin raportare la nivelul inițial al fiecărui copil și la dificultatea textelor pe care acesta le poate citi.

Elevii care intră în clasa I cu achiziții solide înregistrează, în general, progrese importante atât în fluență, cât și în înțelegerea textelor. În cazul copiilor care pornesc cu dificultăți, recuperarea este posibilă, dar evoluția nu este aceeași pentru toți.

Autoarele atrag atenția că identificarea timpurie a problemelor și adaptarea activităților la nevoile individuale pot contribui la reducerea diferențelor de performanță.

Programul Școli cu scLipici, derulat de Asociația Toți Copiii Citesc, urmărește dezvoltarea competențelor de literație prin evaluarea nivelului de citire și adaptarea activităților didactice la nevoile elevilor.

Importanța intervenției timpurii este susținută și de un studiu longitudinal realizat în România, pe parcursul a opt ani, și publicat în revista științifică Journal of Educational Psychology. Cercetarea, coordonată de psihologul educațional Dacian Dolean, a urmărit 499 de elevi din clasa I până în clasa a VIII-a și a analizat legătura dintre dezvoltarea competențelor de citire și anxietatea asociată cititului în adolescență.

Într-un interviu acordat Edupedu.ro în iulie 2026, cercetătorul a subliniat că recuperarea poate avea loc și după încheierea ciclului primar: „Nu există «este prea târziu pentru recuperare» când e vorba de a învăța să citești”.

Dolean a atras atenția și asupra nevoii de programe remediale a căror eficiență să fie demonstrată științific, precum și asupra importanței formării unor specialiști în alfabetizare care să dezvolte și să evalueze astfel de intervenții și să îi pregătească pe profesori.