Evenimentul Zilei > Actualitate > Dezvăluiri de impact despre dosarul Roșia Montană. Documentul trimis la UNESCO ar fi ilegal și abuziv
Dezvăluiri de impact despre dosarul Roșia Montană. Documentul trimis la UNESCO ar fi ilegal și abuziv

Dezvăluiri de impact despre dosarul Roșia Montană. Documentul trimis la UNESCO ar fi ilegal și abuziv

Dosarul Roșia Montană, depus de statul român la UNESCO în vederea introducerii pe lista patrimoniului mondial ar fi fost întocmit ilegal, fără avize și fără un memorandum de necesitate.

Acuzațiile au fost formulate de jurnalistul Marius Ghilezan, care susține că dosarul a fost transmis către organizația mondială în ultima zi a mandatului Corinei Șuteu, fost ministru al Culturii. Acesta a publicat un amplu material, pe tema dosarului depus de România la UNESCO, în cotidianul România Liberă.

Conform sursei citate, documentul ar fi fost depus la UNESCO în data de 4 ianuarie 2017, fără să aibă atașate și avizele ministeriale prevăzute de lege. Mai mult, fostul premier Dacian Cioloș ar fi semnat preambului dosarului, în numele poporului român, dar pe persoană fizică.

Dosarul Roșia Montană ar fi ilegal pentru că a fost trimis la UNESCO fără a avea avizele de specialitate ale altor ministere și un memorandum de necesitate. Corina Șuteu ar fi depus dosarul fără a lua în considerare recomandările Direcției Relații Internaționale și Afaceri Europene – Serviciul Relații Internaționale, care a atras atenția cu privire la unele aspecte de nelegalitate.

Miza, blocarea exploatării aurifere de la Roșia Montană

Miza depunerii acestui dosar la UNESCO este blocarea exploatării zăcământului de aur, de la Roșia Montană, de o companie minieră canadiană, Gabriel Resources Ltd., prin intermediul unei societăți românești, Roșia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC). În această companie, RMGC, statul român deține o participație de doar 19,31%, prin societatea Minvest SA Deva. Diferența de acțiuni și implicit din cota de profit, de 80,69% se află în proprietatea companiei canadiene, Gabriel Resources Ltd.

Conform lui Marius Ghilezan, dacă aurul ar fi fost exploatat, România ar fi redus o parte din deficitul balanței comerciale, capitalizând cota de aur de îi revine din exploatare, de 19,3% la Banca Națională.

Dosarul nu conține mai multe avize de specialitate

Delimitarea celor 2.000 de hectare de teren pentru aria protejată UNESCO, zona zăcământului, ar reprezenta un abuz, spune Marius Ghilezan. Aceasta deoarece nu ar exista un aviz de conformitate și nici o ștampilă. Iar pe harta siturilor arhelologice nu se pomenește de cele 11 avize de descărcări arheologice și de cele 17.000 de artefacte descoperite și înmagazinate.

Conform sursei citate documentul încalcă Legea nr. 590 din 22 decembrie 2003 privind tratatele și prevederile acesteia. Actul normativ prevede că Ministerul Afacerilor Externe este însărcinat cu puteri depline pentru a demara negocieri internaționale. (Art. 1, paragraf e).

Dosarul Roșia Montantă susține că introducerea comunității în lista protejată UNESCO ar ajuta la dezvoltarea economică a zonei, lucru cu care Marius Ghilezan nu este de acord. Zona era monoindrustrială, iar acolo principala ocupație este exploatarea aurului.

Roșia Montană nu este o comunitate în pericol pentru că din cele 322 de case, compania Roșia Montană Gold Corporation a reabilitat 122 de proprietăți.

Florin Citu

Statul român va trebui să amenajeze site-ul de la Roșia Montană

În prezent statul român se judecă la ICSID Washington cu posesorul licenței de exploatare a aurului, compania canadiană Gabriel Resources. Prim ministrul Florin Cîțu este îndemnat să retragă dosarul de la UNESCO pe motiv că statul român ar pierde, altfel procesul.

În coaliția de guvernare subiectul a provocat scandal. Premierul Florin Cîțu ar dori să păstreze zona industrială și să permită exploatarea aurului cu protejarea siturilor aferente. Pe de altă parte, reprezentanții USR-PLUS se opun acestui proiect.

Dacă se va admite introducerea Roșiei Montane pe lista monumentelor protejată de UNESCO, guvernul va trebui să reabiliteze zona industrială, să acopere haldele de minerit, să ecologizeze carierele și să reabiliteze 322 de case de patrimoniu, protejate de statul roman încă din 1992.

Valoarea lucrărilor vor fi de 400 de milioane de euro, conform aprecierilor specialiștilor. La această sumă se va adăuga și 4,7 miliarde de dolari, cu titlu de plată compensatorie deținătorului licenței de exploatare minieră, Gabriel Resources, dacă se va pierde procesul de la ICSID.

În acest context, Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii, declară că nu va susține dosarul la UNESCO, fără mandat din partea guvernului.