Prim-ministrul Florin Cîţu a fost avertizat că dacă dosarul Roșia Montană va fi menţinut la UNESCO, România nu-și va mai putea exploata zăcământul aurifer în valoare de 30 miliarde euro și va fi nevoită să plătească o despăgubire-record de 6 miliarde euro companiei româno-canadiane, Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), care se judecă în prezent cu statul român la Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiţii (ICSID) de la Washington.

Conform jurnaliştilor de la Lumea Justiţiei, aici s-ar putea ajunge după ce „peste 1.000 hectare descărcate arheologic au fost introduse abuziv în dosarul UNESCO, pentru a bloca aurul”. Sursa citată a precizat că „peste 400 milioane euro pregătiți pentru camarila USR-PLUS”, care ar urma să profite printr-o reţea de ONG-uri dacă dosarul Roşia Montană va fi menţinut la UNESCO.

„Elemente din politica românească pe care redacția Lumea Justiției le consideră antinaţionale – cu precădere de la vârful alianței USR-PLUS - se dau peste cap în aceste zile să-l împiedice pe premierul Florin Cîţu să retragă de la UNESCO dosarul privind declararea zonei Roșia Montană că zona listată în patrimoniul mondial, dosar care afectează major interesele economice ale României.

Când poate fi dată soluţia pentru Roşia Montană

În ultima decadă a lunii iulie 2021 (cel mai probabil la 26 iulie 2021), la UNESCO va fi luat în discuție dosarul Roșia Montană, iar dacă acesta va fi listat că zona aflată în patrimoniul mondial, efectele vor fi dezastruoase pentru România întrucât:

1 - România va fi împiedicată să-și mai exploateze pentru multe generații zăcământul aurifer estimat la peste 30 miliarde euro, fapt ce reprezintă un atentat la siguranță națională, cu atât mai mult cu cât, așa cum vom arată în continuare, peste 1.000 hectare descărcate de sarcini arheologice au fost introduse abuziv în dosarul UNESCO pentru a intra în patrimoniul mondial, deși ele nu mai reprezintă niciun interes arheologic. Deloc întâmplător, aceste peste 1.000 hectare se suprapun perfect peste grosul zăcământului aurifer;

2 - prin înscrierea Roșiei Montană în lista patrimoniului mondial, România va pierde automat procesul în care a fost acționată, în judecată în calitate de pârâtă, la ICSID - Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții de la Washington – proces care a rămas în pronunțare – putând fi obligată la plata unor daune care pot ajunge până la 6 miliarde euro, pentru încălcarea obligațiilor asumate prin constituirea în 1997 a asocierii cu investitorul Gabriel Resources, concretizată prin constituirea companiei mixte Roșia Montană Gold Corporation SA (RMGC);

În coaliţie încă nu s-a luat o decizie

3 - dacă manevra de la UNESCO se va concretiza cu listarea Roșiei Montana în lista patrimoniului mondial, România va fi obligată să investească într-o zona fără niciun potențial peste 400 milioane euro, pentru reamenajarea zonei, bani guvernamentali care sunt gândiți să fie dirijați către firme și ONG-uri de profil, și care cu USR la guvernare vor fi imediat dirijați către cine trebuie”, se arată pe luju.ro.

Amintim că azi, la finalul şedinţei din coaliţia de guvernare, premierul Florin Cîţu a precizat că încă nu s-a luat o decizie despre reatragerea sau menţinerea dosarului la UNESCO: „Roşia Montană s-a discutat. Încă nu s-a luat o decizie. Vom discuta din nou la următoarea şedinţă de coaliţie.” Acelaşi mesaj l-a avut prim-ministrul şi la 28 iunie, dată la care copreşedintele USR PLUS, Dan Barna, susținea listarea dosarului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, indiferent dacă vor exista alte alternative.

Despre acest subiect, jurnalista Antoaneta Etves a prezentat toate argumentele pro şi contra în articolul Roşia Montană – câştigul României între mit şi realitate. Cei care doresc să afle toate informaţiile despre cum a apărut subiectul în România, dar şi să vadă ce înseamnă Roşia Montană în imagini, trebuie să ştie şi că Roşia Montană a fost spionată de americani încă din 1952.