Dezincriminarea penală a posesiei de droguri = protejarea traficanților, în spatele simulării grijii pentru consumatori

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Proiectul privind dezincriminarea face rău consumatorilor, care se vor afunda în droguri, pentru că posesia se vrea a fi amendată ca trecerea neregulamentară a străzii. Introducerea de droguri în țară, fără prag de cantitate = amendă ca la centura de siguranță. În loc să construiască camere de tratament, vor să facă camere de consum de droguri procurate de la dealeri.

Dezinformare grosolană

Proiectul legislativ B544/2026, depus la Senat la 5 octombrie 2026 de Victoria Stoiciu (senator neafiliat). Ce riscă să producă acest proiect în România. Traficanții care nu sunt probați pentru trafic, dar transportă droguri pentru distribuție, vor putea invoca destinația pentru consum propriu și vor scăpa doar cu o simplă amendă.

Dealerii depistați cu droguri, împotriva cărora nu există suficiente probe privind distribuția, vor putea susține că substanțele sunt destinate consumului propriu (în legea din România nu sunt praguri cantitative). Și vor scăpa de fiecare dată doar cu amenzi… la infinit. Și nimeni, niciodată, nu îi mai poate întreba de unde au drogurile, cercetările în materie fiind anulate total prin aplicarea amenzii.

Introduci sau scoți ilegal droguri din România?

Riști doar o amendă de 750 lei, ca la centura de siguranță. Proiectul extinde regimul contravențional și asupra traficului internațional de droguri (introducere și scoatere din țară), ce poate fi justificat ca fiind pentru consumul propriu.

Câinii au obiceiuri greu de explicat. Întâmplările care i-au lăsat fără cuvinte pe stăpâni

Vremea se schimbă brusc în România. ANM anunță ploi, ninsori la munte și rafale de 90 km/h

Adică membrii rețelelor internaționale vor pleca acasă, de fiecare dată după ce vor fi prinși, primind doar o amendă de 750 lei, apropiată de sancțiunea pentru nerespectarea regulilor privind folosirea centurii de siguranță (648 lei).

Opinia publică este manipulată grosolan prin prezentarea consumatorilor ca viitori deținuți.

În ultimii minimum 15 ani, nicio persoană nu a fost reținută, arestată preventiv sau condamnată cu executare pentru deținere de droguri pentru consum propriu, faptă unică și primară. Niciuna.

Prin instituirea unei norme legale, de aprox. 12 ani, procurorul DIICOT care cercetează orice persoană pentru deținere de droguri în vederea consumului propriu este obligat să îi aducă la cunoștință acesteia posibilitatea de a beneficia gratuit de evaluare medicală și tratament de specialitate. Deci actuala lege protejează și ajută consumatorii depistați cu droguri.

Proiectul face rău consumatorilor, nu bine! Aceștia, în loc să ceară ajutor, se vor afunda mai rău în droguri, pentru că posesia de droguri va fi o ilegalitate măruntă, o simplă amendă.

Posesia de droguri, sancționată la fel ca traversarea neregulamentară a pietonilor.

Conform proiectului, persoana prinsă cu droguri asupra sa va putea plăti o amendă de 500 lei (jumătate din minim), apropiată valoric de amenda pentru traversarea neregulamentară a străzii de către pietoni (432 lei).

La festivaluri, persoanele prinse cu droguri vor fi amendate și lăsate să participe la festival.

Dacă un participant la festival este depistat cu droguri, justificate pentru consum propriu, i se va aplica doar o sancțiune contravențională, iar persoana poate merge lejer la festival sau acasă.

Proiectul blochează anchetele și protejează dealerii

Acum, persoanele depistate cu droguri sunt audiate și pot furniza informații importante privind furnizorii și rețelele de distribuție. Se întâmplă frecvent. Actuala incriminare oferă instrumente procesuale de investigare, cu respectarea drepturilor persoanei audiate.

Prin dezincriminare, aceste instrumente nu mai pot fi utilizate în cazul deținerii de droguri, deoarece persoana depistată va primi doar o simplă amendă și va fi lăsată să plece liniștită, ca în cazul depășirii vitezei legale.

Camerele de consum, o propunere psihotică: vor fi „zone libere la droguri”, „imune la efectul legii penale”, iar direcțiile de sănătate publică județene le vor autoriza în acest sens.

Autoritățile de aplicare a legii vor avea interdicție să acționeze în camerele de consum, chiar dacă acolo se vor tranzacționa droguri, fie și doar între consumatori.

În loc să înființeze camere de tratament cu medicamente de profil, se dorește înființarea de camere de consum unde accesul se va face doar având droguri procurate de la dealeri.

Proiectul garantează că dependenților nu li se vor administra medicamente de profil de către cadrele medicale, cum ar fi normal, ci că aceștia vor putea consuma doar drogurile aduse de ei, cumpărate de la traficanți, indiferent de concentrație, combinație sau periculozitate.

Iar consumatorii se vor droga sub supravegherea cadrelor medicale. Adică medicii și asistenții plătiți de stat se vor asigura că drogurile cumpărate de la dealeri vor fi consumate corect.

Teza că anchetatorii sunt încărcați cu dosare mărunte în detrimentul celor privind marele trafic este falsă.

Se invocă ideea că dosarele de deținere pentru consum propriu ar încărca excesiv structurile judiciare și ar afecta anchetele privind marele trafic.

Este eronat, deoarece există o specializare clară și delimitată, stabilită din anul 2024. Astfel, Secția de combatere a traficului de droguri din cadrul DIICOT este compusă din:

* Serviciul de combatere a traficului transfrontalier de droguri; * Serviciul de combatere a traficului intern de droguri; * Serviciul de combatere a traficului stradal de droguri.

Deci un procuror și echipa lui de polițiști, care se ocupă de cauzele importante, transfrontaliere, nu mai fac și trafic stradal.

În trecut, Victoria Stoiciu, inițiatoarea acestui proiect, în calitate de consilier al primului-ministru, a pus umărul semnificativ la desființarea Agenției Naționale Antidrog din cadrul MAI, unde nu putea avea controlul, și a reorganizat-o la SGG, unde s-a politizat profund.

Rezultatele sunt clare. Nu avem clinici, nu sunt centre de tratament, nu sunt programe naționale eficiente de prevenire. Indicatorii publici privind recuperarea consumatorilor sunt inexistenți. Instituția este un eșec vizibil.

Apoi Stoiciu a intrat brusc în PSD și a devenit senator de Vaslui. Odată intrată în Parlament, a părăsit PSD, a devenit neafiliată și a lansat proiectul dezincriminării.

Putem să ne gândim ca doamna are un scop exact pe care îl urmărește în timp.

Cei care susțin proiectul de dezincriminare nu au experiență profesională și pregătire în domeniu. Se pune și problema sursei de finanțare constantă.

Din biografiile publice cunoscute ale inițiatorilor proiectului nu rezultă experiență operațională directă în prevenirea și combaterea traficului de droguri. În echipă nu există niciun specialist în domeniul tratării dependențelor de droguri.

În anul 2024, același grup de inițiativă a introdus în Parlament o propunere privind dezincriminarea penală a posesiei de până la 3 grame de canabis pentru consum recreațional

Proiectul a fost respins în unanimitate, cu excepția celor 5 voturi ale inițiatorilor, care au fost ulterior sancționați de electorat, iar formațiunea din care făceau parte nu a mai depășit pragul de intrare în Parlament și ei au rămas pe dinafară (REPER).

Este necesară identificarea dosarului parlamentar și a votului nominal de atunci.

Trebuie să se stabilească ce evaluări noi justifică reluarea acestei propuneri de dezincriminare într-o formă mult mai gravă care privește acum toare tipurile de droguri și trecerea ilegală a frontierei cu droguri.

Ce au pățit țările care au relaxat legislația drogurilor

Cifre din cercetări publicate și documente oficiale. Thailanda - legalizare consum marijuana, spitalizări, explozia fenomenului și revenire la restricții. După legalizare spitalizările au crescut cu +303%. Creștere estimată a internărilor adolescenților asociate canabisului, comparativ cu scenariul contrafactual, în studiul publicat în 2026. La 9 iunie 2022, Thailanda a eliminat canabisul din categoria substanțelor narcotice controlate, declanșând o extindere rapidă a pieței și explozia fenomenului.

Un studiu național, publicat în revista Addiction în mai 2026, a analizat internările adolescenților între 10 și 19 ani, pe baza datelor din perioada 2016–2023. Rezultatele: 1.762 de internări suplimentare estimate asociate consumului de canabis în cele 68 de săptămâni de după liberalizare, adică aproximativ 25,5 pe săptămână, peste evoluția estimată fără modificarea legislativă.

Din disperare, în iunie 2025, autoritățile au readus legislația la forma inițială și au reincriminat consumul recreațional de canabis. Dar urmările se simt și acum.