International
Detalii de culise din ancheta furtului tezaurului. Restul de tezaur, adus în România. Update
Coiful de aur de la Coţofeneşti. Sursa foto: Muzeul Drents Update - Restul de tezaur, adus în România
Partea de tezaur rămasă după furtul coifului de la Coțofenești și a brățărilor a fost adusă în România în siguranță.
Furtul dacic din patrimoniul României, comis la Muzeul Drents, a determinat autoritățile să ia măsuri drastice pentru a obține informații esențiale. În contextul presiunii de a recupera obiectele furate, poliția a lansat o amenințare publică, punând suspecții în fața unei alegeri clare
Dezvăluirea locației operelor sau publicarea fotografiilor
„Cei doi suspecţi ai furtului operelor de artă din patrimoniul României de la Muzeul Drents nu pot fi învinovăţiţi decât de ei înşişi pentru dezvăluirea identităţii lor, afirmă ministrul Justiţiei şi Securităţii, Van Weel.
Potrivit ministrului, aceştia au avut de ales între a spune unde se află comorile de artă sau ca numele şi fotografiile lor să fie postate online, scrie NOS. „Poliţia ştie că ei au fost prezenţi în muzeu. Dacă nu vor să spună unde sunt aceste comori, atunci aceasta este una dintre metodele de a vedea dacă restul populaţiei i-a văzut pe aceşti oameni”, spune Van Weel.”
Suspecți furt-sursa foto-poliția Olanda
Presiunea timpului pentru a recupera comorile de artă furate
„Presiunea timpului pentru a recupera comorile de artă a jucat un rol important în decizie, spune ministrul. „Pentru că, dacă acestea sunt în drum spre străinătate, în altă parte sau spre distrugere, atunci fiecare secundă contează”. Van Weel neagă că autorităţile române ar fi făcut presiuni pentru ca datele să fie făcute publice. „Nu a existat nicio presiune pentru acţiuni suplimentare”.”
Controverse legate de publicarea identității suspecților
„Avocatul unuia dintre suspecţi consideră că divulgarea numelui şi a fotografiei „nu este proporţională”, deoarece clientul său a fost deja arestat. El se declară îngrijorat de faptul că a fost luată această decizie. Potrivit lui Van Weel, a fost luată o decizie bine gândită de către poliţie şi sistemul judiciar.
„Dacă cineva se îndoieşte de acest lucru, de exemplu avocatul suspectului, atunci acea persoană poate aduce în discuţie acest aspect în timpul procesului, aceasta este frumuseţea statului de drept”.
„Există întotdeauna o tensiune între viaţa privată şi anchetă”, spune Sven Brinkhoff, profesor de drept penal la Universitatea din Amsterdam. Ameninţarea de a apărea în mod recognoscibil pe cameră este adesea folosită atunci când suspecţii nu au fost încă arestaţi, spune el. De exemplu, în cazul revoltelor din fotbal sau al suspecţilor care sunt în străinătate.”
Recomandările noastre
