Decizie majoră în instanță împotriva Cabinetului demis. PSD câștigă primul proces cu Guvernul Bolojan

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Partidul Social Democrat (PSD) a obținut o primă victorie juridică în procesele deschise împotriva hotărârilor adoptate de Executivul condus de Ilie Bolojan, după ce mandatul acestuia a încetat. Curtea de Apel București a decis să suspende executarea Hotărârii Guvernului nr. 571/2026, anunță stiripesurse.ro.

Judecătorii au respins excepțiile ridicate în dosar și au aprobat cererea înaintată de PSD. Prin această decizie, aplicarea actului normativ este oprită până la clarificarea definitivă a situației în instanță.

Procedura de urgență de la Curtea de Apel București

Dosarul cu numărul 4870/2/2026 a fost înregistrat pe 28 iulie, iar prima ședință de judecată a avut loc după doar două zile. În acest proces, PSD, reprezentat de avocatul Viorel Mocanu, a chemat în judecată Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, cerând oprirea aplicării HG nr. 571/2026.

Măsura dispusă de judecători nu înseamnă o anulare definitivă a actului. Instanța nu a tranșat deocamdată fondul cauzei și nelegalitatea reclamată, ci a considerat îndeplinite cerințele legale pentru oprirea temporară a efectelor hotărârii.

Conform Legii contenciosului administrativ, decizia de suspendare este executorie direct. Guvernul are posibilitatea să facă recurs, dar acest demers nu oprește executarea hotărârii judecătorești. Astfel, HG nr. 571/2026 nu își mai produce efectele pe perioada în care măsura rămâne în vigoare.

Aprobat de Executiv pe 23 iulie și publicat în Monitorul Oficial nr. 611 din 27 iulie 2026, actul suspendat aducea modificări la HG nr. 487/2016 privind compatibilitatea electromagnetică și la HG nr. 740/2016 privind punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio.

Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro

Ce prevederi conținea HG nr. 571/2026

Proiectul guvernamental introducea reguli speciale destinate situațiilor în care s-ar fi activat un regim de urgență la nivelul pieței unice europene. Măsurile vizau produsele electrice, electronice și radio considerate esențiale în momente de criză.

Printre instrumentele prevăzute se numărau evaluarea prioritară a conformității produselor, aprobarea temporară a anumitor echipamente, proceduri specifice pentru monitorizarea pieței și sancțiuni pentru neconformare. Regulile urmau să intre în vigoare doar dacă regimul de urgență era declarat oficial în UE.

Obiectivul declarat al hotărârii era alinierea legislației naționale la Directiva UE 2024/2749, creată pentru a preveni sincopele în distribuția produselor critice pe durata unei crize europene.

Miza constituțională: limitele unui Guvern demis

Miza acțiunii PSD nu a fost conținutul tehnic al actului, ci dreptul unui Executiv demis de a institui reglementări noi, sarcini și mecanisme valabile pe termen lung.

Disputa își are originea în statutul Cabinetului Bolojan după trecerea moțiunii de cenzură din 5 mai 2026. Articolul 110 alineatul (4) din Constituție stabilește că un Executiv al cărui mandat s-a încheiat poate îndeplini doar actele strict necesare pentru administrarea treburilor publice.

Social-democrații reclamă că Executivul a depășit acest cadru legal, emitând acte normative care depășesc gestiunea curentă și stabilesc politici publice noi.

În total, PSD a depus plângeri prealabile pentru 12 hotărâri, dintre care 11 au fost publicate și atacate pe cale judiciară. Actele vizau funcționarea unor ministere, piața muncii, drepturile persoanelor cu dizabilități, domeniul agricol, ariile protejate și comunicațiile electronice.

Executivul a respins criticile, arătând că actele au parcurs etapele legale și au primit avizul de la Ministerul Justiției. Totodată, reprezentanții Guvernului au susținut că PSD blochează inițiative cu impact socio-economic, inclusiv măsuri legate de jaloanele PNRR. Totuși, HG nr. 571/2026 nu avea legătură directă cu jalonul de aproximativ un miliard de euro invocat în dezbaterea publică.

Argumentele prezentate de PSD în instanță

În documentele transmise instanței prin avocatul Viorel Mocanu, PSD a susținut că interesul său legal constă în blocarea efectelor unui act adoptat după trecerea intervalului constituțional de 45 de zile și cu depășirea competențelor unui Guvern interimar.

Partidul a precizat că nu respinge normele tehnice referitoare la echipamentele radio, ci efectele pe care le produce menținerea activității normative a unui Cabinet care a pierdut susținerea Parlamentului. Totodată, social-democrații au menționat că participarea lor la votarea moțiunii de cenzură le dă dreptul să apere mecanismul răspunderii politice, afectat dacă un Executiv demis continuă să emită noi reglementări.

Pentru justificarea urgenței și a cazului temeinic, PSD a invocat data demiterii Guvernului, depășirea intervalului de 45 de zile, data adoptării actului și avizul negativ primit de la Consiliul Legislativ, care a reținut introducerea unei noi politici publice.

Social-democrații au demontat și ideea că termenul de transpunere a Directivei UE 2024/2749, depășit la 29 mai, ar lărgi atribuțiile constituționale ale Executivului demis. Aceștia au avertizat că aplicarea hotărârii ar crea raporturi juridice noi, obligații și sancțiuni pe baza unui act cu mari semne de nelegalitate.

Proba depusă la dosar și poziția prim-ministrului

În sprijinul argumentației, PSD a depus la dosar o intervenție publică a lui Ilie Bolojan privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității.

Deși susținuse inițial că strategia respectă cadrul legal și are avizul Ministerului Justiției, premierul demis a retras proiectul înainte de publicare pentru a-l trimite în Parlament, evitând astfel un risc de suspendare în instanță.

Raportat la acest episod, social-democrații au arătat că urgențele sau obligațiile europene pot fi gestionate rapid prin procedura parlamentară, fără încălcarea Constituției. PSD a formulat concluzia acestei abordări într-o idee clară: „Urgența schimbă ritmul procedurii, nu titularul atribuției”.

Câștigarea procesului privind HG nr. 571/2026 nu asigură automat un deznodământ similar în celelalte dosare și nici anularea definitivă a actului. Hotărârea arată însă că motivarea referitoare la limitele constituționale ale unui Guvern demis a fost considerată suficient de solidă pentru ca instanța să oprească provizoriu aplicarea normei.