Decizie luată de Nicușor Dan. Legea cercetării științifice se întoarce în Parlament

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Administrația Prezidențială a anunțat luni că președintele Nicușor Dan a decis să trimită Parlamentului, în vederea reexaminării, Legea pentru completarea Ordonanței Guvernului 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, precum și pentru modificarea și completarea Legii 183/2024 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare.

Solicitarea de reanalizare a actului normativ a fost transmisă oficial președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Șeful statului a explicat în document că pe parcursul procedurii parlamentare s-a solicitat avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. CSAT a propus înlocuirea unei sintagme din cuprinsul articolului 7 indice 1 al propunerii legislative, cerând ca formularea „în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale” să devină „în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinului publice și securității naționale”, cu modificarea corespunzătoare a altor două alineate din Legea 183/2024.

De ce a intervenit CSAT în textul legii

Modificarea propusă de structura de securitate a țării a avut la bază o omisiune din legislația anterioară, legată de statutul Serviciului de Telecomunicații Speciale.

„Propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost motivată de faptul că Legea 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, în enumerarea de la art. 6, nu menționează și Serviciul de Telecomunicații Speciale printre organele de stat cu atribuții în domeniul securității naționale, iar conform art. 1 alin. (5) din Legea nr. 92/1996 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, cu modificările și completările ulterioare, Serviciul de Telecomunicații Speciale 'face parte din sistemul național de apărare”, arată Nicușor Dan.

Deși propunerea venită de la CSAT a fost preluată sub forma unor amendamente în comisii, forma finală a legii care a ajuns pe masa președintelui pentru promulgare a păstrat o eroare majoră. La modificarea articolului 4 din Legea 183/2024 s-a menținut în mod greșit trimiterea la vechea Lege 51/1991.

Textul ajuns la promulgare stipula că: „(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), din personalul CDI fac parte și persoanele care desfășoară activitate de cercetare, dezvoltare și inovare în cadrul unor nuclee de cercetare constituite în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale stabilite de Legea 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.

Sursa foto: Arhiva EVZ

Riscul excluderii STS din aria de cercetare

În acest context, șeful statului subliniază că adăugarea sintagmei legate de apărare și ordine publică își pierde complet utilitatea și sensul dacă se menține raportarea la Legea nr. 51/1991. Această din urmă lege stabilește strict instituțiile din sfera securității naționale, fără a le include pe cele din domeniul apărării naționale și al ordinii publice.

Consecința directă a acestei necorelări ar fi fost blocarea aplicării legii pentru Serviciul de Telecomunicații Speciale, deși scopul inițial al modificării propuse de CSAT era tocmai includerea acestei instituții, care deține și operează structuri de tip nucleu de cercetare.

„Pe cale de consecință, în considerarea argumentelor expuse mai sus, apreciem că ar fi necesară clarificarea prevederii privind modificarea art. 4 alin. (2) din Legea 183/2024, în sensul eliminării sintagmei 'stabilite de Legea 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu modificările și completările ulterioare', astfel încât formularea din prevederea privind modificarea art. 4 alin. (2) al Legii 183/2024 să rămână '(...) în cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale', asigurându-se astfel armonizarea cu formularea din prevederea privind modificarea art. 4 alin. (3) al Legii nr. 183/2024, precum și cu formularea din art. 7 indice 1 nou-introdus în Ordonanța Guvernului 57/2002”, precizează Nicușor Dan.

Schimbări majore introduse în Camera Deputaților

Al doilea motiv substanțial pentru care președintele a refuzat promulgarea legii ține de nerespectarea procedurilor constituționale în cadrul procesului de legiferare. În timpul dezbaterilor din Camera Deputaților, care a fost cameră decizională, au fost introduse pe ultima sută de metri o serie de amendamente noi. Acestea au adăugat șase articole complet noi în Legea 183/2024, menite să schimbe radical modul în care se organizează concursurile publice pentru funcțiile de conducere.

„Astfel, după articolul 17 din Legea 183/2024, se introduc șase noi articole, articolele 17 indice 1 - 17 indice 6, care stabilesc instituția publică responsabilă cu organizarea concursului pentru ocuparea funcției de director general al INCD, respectiv organul de specialitate al administrației publice centrale coordonator al INCD (ministerul de resort), precum și forma de publicitate a concursului. Totodată, sunt reglementate condițiile cumulative de participare, criteriile de evaluare, etapele de desfășurare a concursului și participarea observatorilor pe durata desfășurării interviului”, indică șeful statului.

Noile reglementări introduse vizau obligativitatea semnării unui contract de management în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la numire. De asemenea, performanța directorilor generali urma să fie evaluată în funcție de criterii stricte, precum atragerea de fonduri europene, parteneriatele încheiate cu mediul industrial și impactul economic al activității de cercetare.

Suplimentar, textul adăugat obliga directorii generali să își publice anual veniturile nete pe site-ul institutului și le impunea obținerea avizului ORNISS în termen de 30 de zile de la numirea în funcție, sub sancțiunea revocării imediate. De asemenea, deputații au introdus un articol nou care obliga executivul să actualizeze în termen de 30 de zile metodologia de concurs aprobată prin Hotărârea Guvernului 576/2016.

Încălcarea principiului constituțional al bicameralismului

Toate aceste modificări de substanță, deși de o importanță majoră pentru managementul institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, au fost adoptate exclusiv de Camera Deputaților, fără ca Senatul să aibă ocazia de a se pronunța asupra lor, fapt ce contravine normelor constituționale.

„Din analiza parcursului legislativ al legii criticate și din compararea formelor pe care aceasta le-a avut de la momentul inițierii și până la momentul adoptării, reiese faptul că legea transmisă la promulgare contravine prevederilor art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, motiv pentru care apreciem că se impune reanalizarea acesteia de către Parlament”, punctează liderul de la Cotroceni

Președintele amintește în finalul cererii de reexaminare rolul esențial pe care îl are structura duală a Parlamentului României în asigurarea calității actelor normative și în prevenirea abuzurilor de putere.

„Se asigură atât dezbaterea, cât și un cadru de analiză succesivă a legilor”

„Conform dispozițiilor constituționale, Parlamentul României este caracterizat de un bicameralism diferențiat instituțional ceea ce înseamnă că acesta este format din două camere, Camera Deputaților și Senatul, care în funcție de materiile susceptibile de legiferare pot avea fie calitatea de Cameră de reflecție, fie de Cameră decizională. Scopul vădit a unei astfel de organizări a forului legiuitor este acela de a evita concentrarea puterii. În cadrul unui sistem bicameral, cum este și cazul României, una dintre Camere este susceptibilă să împiedice cealaltă cameră să devină suport al unui regim autoritar.

În acest sens, se asigură atât dezbaterea, cât și un cadru de analiză succesivă a legilor, ceea ce oferă și o mai mare garanție a calității actului legislativ (Decizia Curții Constituționale 799/2011)”, susține Nicușor Dan.

Având în vedere diferențele majore de conținut juridic dintre forma votată inițial de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților, precum și jurisprudența bogată a Curții Constituționale în această materie, președintele a considerat că este absolut necesar ca proiectul de lege să fie retrimis la reanalizare în Parlament pentru corectarea tuturor viciilor semnalate.