Directiva privind transparența salarială riscă să blocheze firmele în birocrație. Avertismentul lansat de experții în legislația muncii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Uniunea Naţională a Experţilor în Legislaţia Muncii (UNELM) își exprimă susținerea fermă pentru principiul transparenţei salariale, promovat prin aplicarea Directivei UE 2023/970. Cu toate acestea, organizația își manifestă dezacordul profund față de modul birocratic în care acest act normativ european este transpus în legislaţia naţională şi, ulterior, implementat în cadrul companiilor.

Directiva privind transparența salarială riscă să blocheze firmele în birocrație. Avertismentul lansat de experții în legislația muncii

În cadrul unei conferinţe desfășurate la sediul IMM România, preşedintele UNELM, Corneliu Benţe, a explicat joi că legislația europeană vizează obținerea unor rezultate concrete, nu generarea de blocaje administrative.

Conform acestuia, legiuitorul european insistă în mod repetat asupra necesităţii evitării unor sarcini administrative excesive pentru microîntreprinderi şi întreprinderile mici şi permite statelor membre să pună la dispoziţia acestora modele, instrumente şi metodologii care să faciliteze implementarea obligaţiilor privind transparenţa salarială.

O altă problemă semnalată de reprezentanții experților constă în focalizarea greșită a dezbaterilor publice. Corneliu Benţe a constatat că în spaţiul public se discută aproape exclusiv despre obligaţiile care vor reveni angajatorilor, dar nu se discută despre profesioniştii care vor implementa efectiv aceste obligaţii.

Angajator. Sursa foto: Freepik

Cine aplică noile reguli în companii

Dincolo de dezbaterile teoretice, greul aplicării noilor norme va cădea pe umerii specialiștilor din sectorul privat. Transpunerea efectivă a directivei nu se va realiza în Parlament şi nici în Monitorul Oficial, ci în fiecare companie din România. Antreprenorii, managerii, experţii în legislaţia muncii şi specialiştii în resurse umane vor fi cei care vor trebui să proiecteze sisteme de remunerare, să revizuiască politicile salariale, să stabilească criterii obiective de evaluare, să răspundă solicitărilor salariaţilor şi să asigure conformitatea juridică a organizaţiei, a adăugat președintele UNELM.

Una dintre principalele obiecții ale experților vizează modul în care proiectul autohton definește organizarea internă a firmelor. Directiva europeană stabileşte obligaţia statelor membre de a se asigura că angajatorii dispun de structuri de remunerare care garantează egalitatea de remunerare şi permit evaluarea obiectivă a muncii.

În schimb, varianta românească de proiect de lege defineşte structura de remunerare ca fiind "compartimentul/sistemul de remunerare existent la nivelul unităţii" şi stabileşte că angajatorii organizează la nivelul unităţii acest compartiment/sistem.

Modelele europene trebuie adaptate pieței din România

Reprezentanții UNELM atrag atenția că textul actual afectează libertatea de organizare a companiilor private. În viziunea organizației, această formulare creează dificultăţi în aplicare. În mediul privat, organizarea internă a angajatorului reprezintă un atribut al libertăţii de organizare. Legea poate stabili obligaţia existenţei unui sistem de remunerare fundamentat pe criterii obiective şi neutre din punctul de vedere al sexului, însă nu ar trebui să impună înfiinţarea unor compartimente sau structuri organizatorice.

România nu trebuie să inventeze mecanisme complicate, în condițiile în care există deja modele de bune practici la nivel comunitar. Comisia Europeană şi Institutul European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (EIGE) au elaborat deja un pachet complet de ghiduri, metodologii şi modele practice destinate organizaţiilor de toate dimensiunile, inclusiv microîntreprinderilor şi IMM-urilor. Aceste instrumente oferă soluţii concrete pentru evaluarea şi clasificarea posturilor, stabilirea unor criterii neutre din perspectiva genului şi implementarea sistemelor de remunerare prevăzute de directivă.

Concluzia experților este că autoritățile de la București ar trebui să preia aceste bune practici pentru a nu sufoca mediul de afaceri. În opinia UNELM, procesul de transpunere trebuie să valorifice experienţa şi instrumentele dezvoltate de instituţiile europene şi să le adapteze specificului legislaţiei şi mediului de afaceri din România.