Compromisul care a deschis drumul spre Independența Republicii Moldova. Cum a schimbat legea limbii de stat cursul istoriei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ziua de 31 august 1989 a reprezentat un moment decisiv pentru afirmarea identității naționale în Republica Moldova și a deschis drumul către desprinderea de Uniunea Sovietică. Adoptarea legislației lingvistice de către Sovietul Suprem al RSSM a fost rezultatul unui compromis politic, însă efectele sale au depășit cu mult cadrul unei simple reforme legislative. Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, consideră că momentul a avut o importanță istorică atât de mare încât, din punct de vedere simbolic, a depășit chiar proclamarea independenței din 27 august 1991.

Detalii despre ziua care a grăbit desprinderea Basarabiei de URSS

Potrivit lui Alexandru Tănase, adoptarea legilor privind limba de stat a reprezentat prima mare înfrângere morală a sistemului sovietic în Basarabia. Politica de rusificare și eliminare a limbii române din spațiul public a fost pusă sub semnul întrebării prin deciziile adoptate în august 1989.

„După proclamarea limbii ca limbă de stat în 1989, s-a încheiat, din punct de vedere moral, regimul sovietic. Acest regim se baza pe rusificare, deznaționalizare și eliminarea limbii române din spațiul public. A fost prima înfrângere morală a regimului, după care nimic nu a mai fost la fel. Fără 31 august, era puțin probabil noi să fi ajuns într-o formulă atât de avansată la proclamarea independenței”, a explicat Tănase.

Abecedar. Sursa foto: Captură video

Compromisul politic a făcut posibil votul din 1989

Legile lingvistice au fost adoptate într-un context în care Moscova continua să exercite o influență puternică asupra RSS Moldovenești. Frontul Popular și Partidul Comunist au ajuns la un compromis care a permis adoptarea unor prevederi considerate esențiale pentru mișcarea de renaștere națională.

Printre cele mai importante schimbări s-au numărat trecerea la grafia latină și recunoașterea legăturii dintre limba română și limba denumită atunci „moldovenească”.

Forțele naționale își doreau o recunoaștere explicită și exclusivă a limbii române, însă realitățile politice ale perioadei au dus la adoptarea unor formule de compromis. Pentru Tănase, acestea au avut însă un efect decisiv asupra evoluțiilor care au urmat.

Separatismul transnistrean nu a fost provocat de legea limbii

Alexandru Tănase respinge ideea că legislația lingvistică adoptată în 1989 ar fi stat la originea separatismului din regiunea transnistreană.

În opinia sa, conflictul a fost alimentat de Moscova, iar disputa privind limba a fost folosită ca instrument politic. Fostul judecător consideră că, în lipsa problemei lingvistice, ar fi fost găsit un alt motiv pentru declanșarea tensiunilor.

„Separatismul a fost alimentat de către Moscova și de către structurile KGB-ului, iar legislația lingvistică a fost doar un pretext folosit. Dacă nu era aceasta, inventau altceva. Regiunea transnistreană este un teritoriu al Republicii Moldova aflat sub ocupație militară rusească de mai bine de 30 de ani”, a punctat fostul președinte al Curții Constituționale.

Limba rămâne un instrument al confruntării geopolitice

Tănase consideră că menținerea de către Tiraspol a sintagmei „limbă moldovenească” și a grafiei chirilice are și în prezent o puternică încărcătură geopolitică.

În opinia sa, această situație se înscrie într-o strategie mai largă a Federației Ruse, care urmărește păstrarea influenței asupra spațiului dintre Prut și Nistru.

„Speranța Rusiei este că imperiul își va reveni și va putea din nou să anexeze teritoriul Republicii Moldova, să-l incorporeze în așa-numita „lume rusă”. Tot ce se întâmplă în Ucraina și retorica oficială a Kremlinului demonstrează că Rusia nu a renunțat”, a conchis Tănase.