Cum învață copiii din Republica Moldova să se exprime corect în limba română. Lecția unei profesoare despre puterea exemplului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Felul în care vorbim se formează încă din copilărie, iar familia are un rol important în dezvoltarea limbajului. Copiii preiau expresii, formulări și greșeli de la cei din jur, motiv pentru care părinții pot contribui direct la dezvoltarea unui limbaj corect. Într-un context în care limba română este influențată de expresii preluate din alte limbi, atenția la exprimare începe acasă. Scriitoarea și profesoara de limba română Anda Vahnovan, care predă la Londra, vorbește despre importanța exemplului oferit de părinții din Republica Moldova și despre felul în care mediul familial influențează modul în care copiii ajung să se exprime, arată Radio Moldova.

Cum învață copiii din Republica Moldova să vorbească și să scrie corect în limba română. Lecția unei profesoare

Profesoara spune că, în cei patru ani de când predă, a observat în repetate rânduri cât de mult contează limba folosită în familie. În opinia sa, copiii au nevoie să audă constant o română corectă pentru a o putea folosi, la rândul lor, în mod natural.

„Am observat un fenomen de când predau deja de patru ani și de multe ori m-am oprit asupra unui singur fapt. Dacă vrei să vorbească copilul tău corect acasă, vorbește și tu corect acasă. Pentru că mi s-a întâmplat să fie aduși copilași pentru a le îmbunătăți româna în contextul în care părinții nu vorbesc cu ei română acasă. Adică eu le zic că puterea exemplului este cea mai valabilă și viabilă”, a declarat Anda Vahnovan în emisiunea „În Context” de la Moldova 1, în ediția din 1 septembrie.

Ea atrage atenția că simpla participare a copilului la ore de limba română nu poate înlocui experiența de zi cu zi din familie. Dacă acasă se vorbește rar românește sau sunt folosite constant formulări greșite, copilului îi va fi mai greu să își dezvolte un limbaj corect.

Anda Vahnovan. Sursa foto: Facebook

Profesoara susține că tatăl ei a avut un rol important în acest parcurs

Anda Vahnovan și-a amintit și de perioada copilăriei, când era corectată de tatăl său, profesorul și poetul Simion Ghimpu. Acesta preda vorbirea scenică studenților de la Institutul de Arte și era atent la modul în care fiica sa se exprima.

Copilăria într-un mediu în care se vorbeau mai multe limbi a făcut ca influențele din jur să ajungă și în vocabularul ei. Tatăl său intervenea atunci când observa formulări greșite sau calchieri.

„Tatăl meu, toată viața, a predat studenților de la Institutul de Arte vorbirea scenică. Și vreau să vă spun că eu de mică acasă am fost corectată, pentru că veneam și eu cu influență din curte, unde aveam copii de tot felul și unde vorbeam și rusă, evident. De multe ori, când veneam acasă și dădeam drumul acestui limbaj de cartier, tatăl mă oprea și îmi spunea: ‘Fii atentă, nu zi Țățicu, că e Tăticu. Nu întrebi așa, pentru că faci aceste calchieri’ – aceste traduceri din rusă cu care noi am luptat toată viața”, a relatat Anda Vahnovan.

Experiența arată, în opinia profesoarei, că formarea limbajului presupune intervenții repetate și corectarea greșelilor încă din primii ani.

Corectarea greșelilor ajută la formarea unui limbaj mai bun

Educația lingvistică nu se încheie odată cu copilăria. Anda Vahnovan consideră că oamenii trebuie să rămână atenți la felul în care se exprimă și să accepte observațiile celor care îi pot ajuta să vorbească mai corect.

„Am avut profesori la Cluj și colegii mei care m-au corectat în privința corectitudinii limbajului. Ce putem face noi este, într-adevăr, să nu ne obosim, să nu ne fie lene să corectăm, să-i explicăm unde nu este corect. Să punem mâna și pe un telefon, că avem acum toate opțiunile, la un click distanță. Să căutăm formule corecte, să ne verificăm pentru a ne îmbunătăți limbajul și de a nu rămâne la acel nivel de limbaj de lemn pe care este cel mai la îndemână să-l utilizăm, ca să zic așa”, a conchis profesoara.

În opinia sa, verificarea unei formulări este mai ușoară în prezent, datorită accesului rapid la dicționare și alte surse de informare. Important este ca oamenii să își formeze obiceiul de a verifica atunci când nu sunt siguri de o expresie.

Copiii preiau limbajul pe care îl aud în fiecare zi

Modul de exprimare al adulților reprezintă, astfel, una dintre principalele surse de învățare pentru copii. Corectarea greșelilor, explicațiile oferite atunci când apar formulări nepotrivite și folosirea constantă a unui limbaj îngrijit pot contribui la dezvoltarea vocabularului, mai spune aceasta.