Cazul Călin Georgescu, preluat masiv în presa rusă. Cum prezintă marile publicații acțiunea DIICOT

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Perchezițiile DIICOT de luni, 21 septembrie, în dosarul în care este vizat Călin Georgescu au primit o atenție extinsă în presa din Rusia, unde mai multe publicații importante au relatat despre fostul candidat la Președinția României. Agenția de stat TASS a publicat trei materiale în mai puțin de trei ore, în timp ce alte ziare au folosit cazul pentru a reveni asupra anulării primului tur al alegerilor prezidențiale din România.

Subiectul a ajuns rapid atât la publicațiile adresate publicului rus, cât și la instituțiile media care urmăresc frecvent teme externe. În mai multe dintre materiale, informațiile despre acțiunea DIICOT ocupă doar o parte din spațiu, restul fiind dedicat evenimentelor electorale din România și pozițiilor exprimate anterior de Georgescu.

Interesul presei ruse pentru politica de la București a devenit mai vizibil după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. Dacă anterior multe dintre materialele despre România apăreau în special pe platforme precum Sputnik sau Russia Today, interzise în Uniunea Europeană, tema este prezentă acum și în publicații precum Komsomolskaia Pravda, Kommersant, Moskovskii Komsomoleț sau RBK.

TASS a publicat trei materiale despre Călin Georgescu

Unul dintre cele mai clare exemple privind amploarea preluării vine de la agenția rusă de stat TASS. Primul material despre acțiunea DIICOT a apărut în jurul orei 07:00, la puțin timp după ce informațiile despre percheziții au început să fie publicate în România.

Agenția a prezentat acuzațiile care îl vizează pe fostul candidat, însă o parte consistentă din material a fost rezervată contextului politic și anulării alegerilor prezidențiale. TASS a revenit ulterior asupra subiectului cu un al doilea material, construit în jurul reacției liderului AUR, George Simion. Spre deosebire de situațiile în care presa rusă preia relatările publicațiilor românești, în acest caz agenția a făcut trimitere direct la mesajul politicianului.

George Simion reacționase luni după acțiunea DIICOT, afirmând că „oricare din noi poate fi următorul” și numind România „o dictatură”. După ora 10:00, TASS a publicat un al treilea material despre dosar. De această dată, atenția s-a îndreptat către informațiile potrivit cărora și Cristela Georgescu, soția fostului candidat, ar urma să fie audiată.

Trei materiale publicate într-un interval de numai câteva ore au făcut ca subiectul să aibă o vizibilitate ridicată pe fluxul agenției ruse.

Alegerile anulate, readuse în centrul relatărilor

Un element comun mai multor articole publicate luni în Rusia este revenirea asupra alegerilor prezidențiale din România. Komsomolskaia Pravda a relatat succint despre perchezițiile de luni, dar a oferit mai mult spațiu evenimentelor electorale din 2024 și situației ulterioare a lui Călin Georgescu. Publicația a amintit anularea primului tur și faptul că Georgescu nu a mai participat la scrutinul repetat.

„În decembrie același an, Curtea Constituțională a României a anulat în unanimitate rezultatele primului tur. În martie 2025, Georgescu nu a fost admis să participe la alegerile repetate. Politicianul însuși a calificat refuzul CEC drept „o lovitură în inima democrației din întreaga lume”. Georgescu a vorbit despre dictatură în Europa și tiranie în România”. au scris așa-numiții jurnaliști.

Ultima propoziție, cea referitoare la „dictatură în Europa și tiranie în România”, este prezentată de redacția publicației ruse fără indicarea unui moment sau a unui context concret în care Georgescu ar fi făcut respectiva afirmație.

Astfel, materialul nu rămâne concentrat exclusiv asupra acțiunii DIICOT, ci o plasează într-o relatare mai largă despre parcursul fostului candidat după anularea scrutinului.

Kommersant a relatat cazul într-un ton mai rezervat

O abordare diferită apare în materialul publicat de Kommersant. Publicația a relatat despre acțiunea autorităților române, dar a inclus, la rândul său, un context amplu privind anularea scrutinului prezidențial și suspiciunile de ingerință rusă.

Kommersant a amintit documentele serviciilor române de informații făcute publice după alegeri și acuzațiile referitoare la influențarea procesului electoral.

„Motivul a fost reprezentat de documentele dezvăluite ale serviciilor secrete române, în care se menționa despre „atacuri cibernetice menite să influențeze corectitudinea procesului electoral” din partea Rusiei și despre popularitatea masivă a domnului Georgescu „datorită preferințelor” acordate de TikTok. Împotriva fostului candidat au fost formulate mai multe acuzații. În mai 2025, acesta și-a anunțat retragerea din politică”, au scris aceștia.

Față de alte publicații rusești care au folosit formulări mai puternice, articolul Kommersant a rămas mai apropiat de o prezentare cronologică a evenimentelor. Tema anulării alegerilor a rămas însă una dintre componentele importante ale textului, deși informația nouă a zilei era reprezentată de operațiunea DIICOT.

Sursa foto: Adina Anghelescu

Presa rusă readuce în discuție și protestele din România

Moskovskii Komsomoleț a inclus în relatarea sa un alt element: protestele desfășurate în România și mesajele publice ale lui Călin Georgescu privind relația sa cu instituțiile statului.

Publicația a prezentat perchezițiile, după care a revenit la evenimentele politice care au urmat anulării scrutinului prezidențial.

„În august 2026, politicianul a declarat public că a fost supus unor presiuni din partea instituțiilor statului. Anterior, în republică avuseseră loc proteste de amploare: susținătorii lui Georgescu s-au opus anulării rezultatelor votului”.

În acest fel, acțiunea DIICOT este plasată din nou într-o cronologie mai amplă, care începe cu alegerile și continuă cu reacțiile și manifestațiile susținătorilor fostului candidat.

RBK a publicat una dintre cele mai ample relatări

Dintre materialele apărute luni în Rusia, unul dintre cele mai detaliate a fost publicat de RBK. Publicația a relatat despre perchezițiile DIICOT, dar o parte importantă a articolului este dedicată din nou alegerilor prezidențiale și acuzațiilor privind o posibilă implicare a Rusiei. RBK a reluat poziția exprimată anterior de Kremlin, prin purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov.

„Moscova a negat orice formă de amestec în campania electorală din România. „Faptul că țara noastră este acuzată de vreo implicare în cazul Georgescu este o prostie totală. Este o acuzație absolut nefondată. De altfel, lui Georgescu i-au plăcut atât Trump, cât și ideile trumpismului”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui, Dmitri Peskov, în luna martie a anului trecut”.

Articolul a continuat prin prezentarea pozițiilor exprimate anterior de Călin Georgescu după anularea scrutinului și după blocarea participării sale la alegerile prezidențiale repetate.

„Comentând excluderea politicianului din alegerile prezidențiale, el a spus că „România a ales, în acest caz, calea încălcării democrației ca atare”. Georgescu a calificat anularea rezultatelor alegerilor drept o tentativă de lovitură de stat și a contestat această decizie la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg, dar aceasta nu a admis plângerea spre examinare”

Astfel, deși punctul de plecare al articolelor publicate luni este acțiunea DIICOT, mai multe dintre marile publicații din Rusia folosesc informația pentru a reveni pe larg la anularea alegerilor prezidențiale și la declarațiile făcute ulterior de Călin Georgescu.

De ce cazul Călin Georgescu are vizibilitate în presa rusă

Numărul materialelor publicate într-un interval scurt arată atenția acordată subiectului de presa din Rusia. În cazul TASS, au fost publicate trei articole în mai puțin de trei ore. Komsomolskaia Pravda, Kommersant, Moskovskii Komsomoleț și RBK au relatat, la rândul lor, despre evenimentele de luni.

Relatările nu sunt construite însă exclusiv în jurul dosarului DIICOT. Un element recurent este anularea alegerilor prezidențiale, alături de deciziile ulterioare privind candidatura lui Georgescu, acuzațiile de ingerință rusă, protestele din România și pozițiile exprimate anterior de fostul candidat.

Diferențele apar în modul în care fiecare publicație prezintă aceste elemente: unele folosesc formulări precum cea referitoare la „dictatură în Europa și tiranie în România”, în timp ce altele, precum Kommersant, aleg o relatare mai distantă și pun accent pe cronologia evenimentelor.

Acțiunea DIICOT de luni a devenit astfel, în presa rusă, și un prilej pentru reluarea unei teme urmărite constant de la anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România.