Nicolae Elena Ceaușescu. Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Ceaușeștii încurajau festivaluri de folclor pentru mase. Încurajau și concursuri.
Era o formă de naționalism de stat. Pur și simplu, fiecare zonă folclorică trebuia să aibă meșteșuguri, muzică, obiceiuri promovate. Se dorea o rezistență prin cultură. Evident, cultură pusă în slujba regimului. În viața de zi cu zi, Ceaușeștii aveau preferințe muzicale populare.
Ceaușeștii agreau muzica populară la petreceri
Ceaușeștii aveau viața lor privată. Atât Cârmaciul cât și Savanta crescuseră în mediul rural. În copilărie, vedeau boierii cum petreceau cu tarafuri de lăutari. Boierii aveau crame, conace. Făceau petreceri câmpenești. Cei doi când au ajuns în „Olimpul” puterii nu au uitat de muzica populară.
Ceaușeștii petreceau la cramele de la cabanele de vânătoare. Îi distrau artiști locali aleși „pe sprânceană” de Securitate. Nu lipseau nici artiștii consacrați. Fiecare avea preferații lui. Dacă Valentin și Zoia erau mai rezervați, gustul pentru petreceri s-a transmis la Nicu Ceaușescu.
Ceaușeștii: „Cârmaciul” o prefera pe Ștefania Rareș
Ceaușeștii agreau muzica instrumentală dar și muzica vocală. Ceaușescu știa versurile cântecelor vechi. Ștefania Rareș spunea că el prefera melodia „N-am să trăiesc cât lumea”. S-a scris că la parastasul tatălui său, Ceaușescu a adus-o pe Ioana Radu. Securitatea a adus-o direct de la București, cu un transport special.
Savanta o prefera pe Gabi Luncă
Ceaușeștii agreau melodiile ritmate dar și melodiile cu mesaj tragic, de jale chiar. Elena Ceaușescu o prefera pe Gabi Luncă. Gabi Luncă, marea cântăreață de muzică de petrecere a anilor 70-80 s-a căsătorit cu Ion Onoriu. Gabi Luncă fusese crescută de o bunică după ce mama ei bună murise. Nu se înțelesese cu mama vitregă. Ea a lansat o melodie cu mesaj: „Dă mamă cu biciu-n mine!”. Elena Ceaușescu agrea melodia.
„Prințișorul” se dădea în vânt după Romica Puceanu
Dintre cei trei copii pe care i-au avut Ceaușeștii, Nicu era cel mai petrecăreț. Cât nu era în compania lui Serghei Mizil, Mădălin Voicu și a altor fii de demnitari, Nicu se distra cu muzică lăutărească. Pentru că era considerat succesor politic al lui Ceaușescu, i se spunea „Prințișorul”. Fusese singurul care intrase în politică dintre frați. A fost la UTC responsabil cu Șantierele Naționale ale Tineretului, inclusiv la Canalul Dunăre-Marea Neagră Atunci când era „toarșu prim” la Sibiu, o aducea special pe Romica Puceanu. Era cântăreața sa favorită. I se spunea „Regina muzicii lăutărești”. „Prințișorul” adora să i se cânte melodii „de pușcărie”. Adică erau melodii lăutărești vechi compuse de lăutari pentru cei ce se liberau din închisori. Erau bandiți, tâlhari sau criminali intrați în legendele urbane.
